PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE - SISTEME OMOGENE - REGLAREA VITEZEI

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Reglarea vitezei de deplasare a ansamblului mobil al unui motor pneumatic se face în general acţionând asupra debitelor evacuate din camerele active ale motorului prin intermediul unor drosele şi al unor supape de descărcare rapidă, în tabelul 4.10 sunt prezentate circuitele pneumatice ce realizează controlul celor două viteze v1 şi v2 ale unui motor pneumatic.
Reglarea poziţiei ansamblului mobil
Reglarea poziţiei este utilă în diferite operaţii de manipulare şi montaj. Oprirea ansamblului mobil în poziţii intermediare, altele decât capetele de cursă, poate fi obţinută prin diferite metode. Un control precis al poziţiei se poate obţine utilizând distribuitoare proporţionale (cap.5), caz în care sistemul este prevăzut cu o reacţie de poziţie.
La cele mai multe sisteme pneumatice de acţionare echipamentele folosite sunt de tipul celor studiate până în acest moment, iar reacţia de poziţie lipseşte. în acest caz pentru oprirea într-un punct de pe cursa de lucru se pot folosi:
a) distribuitoare cu centrul închis – figura 4.173;
b) un sistem de frânare mecanic – figura 4.174;
Sistemul de frânare este constituit dintr-un cilindru pneumatic cu simplă acţiune B, care atunci când nu este alimentat datorită arcului propriu, blochează ansamblul mobil al cilindrului A prin intermediul unui sabot montat pe tija cilindrului B. Cilindrul A este alimentat prin intermediul a două distribuitoare 3/2, cu poziţii preferenţiale, normal presiune, comandate pneumatic. În absenţa semnalelor de comandă x1 şi x2, distribuitoarele se află în poziţiile preferenţiale, caz în care cele două camere active ale cilindrului A sunt alimentate cu presiune.

Fig. 4.172

Tabelul 4.10

Cum presiunea de alimentare are aceeaşi valoare, iar cele două suprafeţe active sunt egale, ansamblul mobil se află în repaus. Acest lucru este favorizat de frâna B, care în această situaţie este cuplată. Pentru a obţine mişcare într-un sens sau celălalt, este necesar a pune la atmosferă una dintre camerele active ale cilindrului A, comandând unul dintre distribuitoarele Di sau D2. În particular, dacă există semnalul x1 se obţine mişcare în sensul lui v1, iar dacă există semnalul x2, în sensul lui v2.

Fig.4.173

c) supape de blocare – figura 4.175; La aceste sisteme între distribuitorul D 4/2 şi motorul ML se montează supapele de blocare SBi şi SB2. Atunci când există semnalul de blocare x cele două supape se vor afla în contact cu scaunele lor, iar cele două camere active Ci şi C2 ale motorului sunt blocate, indiferent de poziţia materializată de distribuitorul D. în absenţa semnalului x, dacă există semnalul xi, ansamblul mobil se deplasează în sensul vitezei vi, iar dacă există x2, în sensul vitezei v2. Atunci când oprirea pe cursa de lucru trebuie făcută într-un număr finit de puncte, se pot folosi cilindri cu mai multe poziţii, cilindri prezentaţi în paragraful 4.5.2.2.

Fig.4.174

Fig.4.175

În figura 4.176. sunt prezentate două sisteme de poziţionare cu reacţie de poziţie, şi anume:
– în figura 4.176 a un sistem cu un distribuitor proporţional 4/3;
– în figura 4.176 b un sistem cu două distribuitoare proporţionale 3/2;
În primul caz cilindrul pneumatic cu dublă acţiune este controlat prin intermediul distribuitorului proporţional cu patru orificii şi trei poziţii. În acest caz cele două debite controlate de distribuitor, m1 şi m2 depind de presiunea de alimentare Pa, de presiunile din cele două camere active P1 şi P2 şi de cele două secţiuni de curgere generate la nivelul distribuitorului; dacă distribuitorul este cu sertar cilindric cu mişcare de translaţie cele două secţiuni vor fi determinate de poziţia sertarului în raport cu corpul distribuitorului. La rândul său, poziţia sertarului este determinată de presiunea de referinţă Pr şi de presiunea de control Pc. Aceasta din urmă este impusă de unitatea de comandă electronică U care compară în permanenţă semnalul programat V0 cu semnalul efectiv V, furnizat de către traductorul de poziţie Tp. Semnalul electric de ieşire din unitatea de comandă VE este transformat în semnal pneumatic de interfaţa EP.

Fig. 4.176

În cazul sistemului din figura 4.176 b controlul celor două debite m1 şi m2 se realizează independent prin intermediul distribuitoarelor pneumatice proporţionale DP1 şi DP2, distribuitoare cu trei orificii şi două poziţii. Și aici unitatea electronică de comandă U compară mărimea programată V0 cu mărimea Vr şi generează proporţional cu rezultatul comparării Ve două semnale electrice de comandă i1 şi i2.

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA