|

PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT – COMPRESORUL ROTATIV

COMPRESORUL ROTATIV

Din punct de vedere constructiv există mai multe variante de compresoare rotative, şi anume: cu palete, cu şurub, cu roţi dinţate, cu rotor profilat, etc. De altfel, aceste construcţii sunt similare cu cele ale motoarelor pneumatice rotative. Compresoarele rotative prezintă o serie de avantaje cum ar fi: sunt simple constructiv, pot furniza debite într-un domeniu larg, au o funcţionare silenţioasă,
nu necesită ungere abundentă.


Deşi simple constructiv compresoarele rotative ridică probleme deosebite
la execuţie şi montaj. La aceste compresoare etanşarea camerelor active este o
etanşare „vie”, metal pe metal. Din acest motiv, presiunea de refulare nu poate
depăşi 8 [bar], ceea ce limitează domeniul de utilizare a lor. Spre exemplificare,
în figura 2.5 este prezentat un compresor cu palete, ce are în componenţa sa
următoarele elemente constructive:
1. statorul;
2. rotorul;
3. paletele;
4. arborele de antrenare.
Compresorul are un număr de camere active egal cu numărul de palete; o
cameră activă este delimitată de două palete constructive, suprafaţa exterioară a
rotorului şi suprafaţa interioară a statorului. Variaţia volumului V al unei camere
active este o consecinţă a excentricităţii e care există între axa rotorului şi axa
alezajului prelucrat în stator. În timpul funcţionării paletele culisează în canalele
radiale prelucrate în rotor între două poziţii extreme. În permanenţă paletele
menţin contactul cu suprafaţa interioară a statorului datorită forţelor centrifuge.
Pentru a avea un contact ferm, uneori în spatele fiecăreia dintre palete se montează un arc elicoidal sau se aduce presiune de la refulare prin nişte canale
special prelucrate în acest scop.
Construcţia luată în discuţie poate fi folosită şi ca motor, situaţie în care
orificiul de admisie A se conecteză la sursa de presiune. Pentru că la aceste
construcţii camerele active sunt puse în legătură cu orificiul de refulare în mod
continuu, randamentul volumic al acestor compresoare este mai bun decât în
cazul compresoarelor cu piston. Figura 2.6 pune în evidenţă gama de debite şi
presiuni acoperită de fiecare tip de compresor. Informaţiile din această figură pot
fi folosite pentru alegerea tipului de compresor care poate deservi o anumită
aplicaţie atunci când se cunosc debitul şi presiunea necesară.

2

2

Fig. 2.6 Diagrama domeniilor ocupate de fiecare tip de compresor

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 

 

Articole Similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *