SISTEME DE ACTIONARE ELECTRO-PNEUMATICE – REALIZATE CU PROGRAMATOR

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

În cazul sistemelor de acţionare pneumatice complexe, ce au în componenţa lor un număr mare de motoare, realizarea schemei funcţionale şi a schemei electrice este dificilă. Aceste sisteme sunt întâlnite cu precădere în structura unor linii automate. Nu de puţine ori pe aceeaşi linie automată trebuie realizate mai multe produse. în plus, pentru a satisface exigenţe de tip comercial, periodic produsul trebuie modificat.
În consecinţă, în asemenea situaţii, trebuie proiectat un sistem de acţionare care să permită modificarea cu uşurinţă şi operativă a ciclului de lucru. Controlul unui asemenea sistem este posibil prin folosirea unui programator. Programatorul reuneşte într-o structură comună toate elementele subsistemului de comandă, iar funcţionarea întregului sistem are loc după un program prestabilit. Se poate spune că programatorul reprezintă un sistem de comandă industrial polivalent, a cărui instalare este relativ uşoară şi rapidă şi care poate fi utilizat de persoane care nu au o experienţă bogată în domeniul sistemelor de acţionare pneumatice. Toate
funcţiile necesare unui sistem de comandă sunt integrate într-un singur modul. Programatorul poate fi utilizat pentru a înlocui panourile de comandă cu relee tradiţionale şi reprezintă un mijloc ideal de comandă a aplicaţiilor industriale manufacturiere sau de alt tip care nu necesită decât un număr limitat de puncte de control de intrare şi de ieşire. Există programatoare de tip mecanic [4.2], care sunt specifice sistemelor pneumatice omogene, şi programatoare electronice, care sunt specifice sistemelor de acţionare electro-pneumatice. Astăzi, acestea din urmă, cunoscute şi sub denumirea de „controloare logice programabile” (PLC), sunt folosite cu precădere în majoritatea aplicaţiilor industriale.

Untitled

Într-un sistem de acţionare comandat prin intermediul unui programator de acest tip pentru alimentarea motoarelor se folosesc distribuitoare comandate electric, iar senzorii utilizaţi furnizează la ieşire semnale electrice.
Un automat programabil conţine în structura sa un microprocesor care prelucrează, în conformitate cu un program de lucru stocat în memoria programatorului, datele primite de la senzorii existenţi în sistem şi generează semnale de comandă pentru distribuitoarele cu comandă electrică din sistem. Deoarece procesorul şi memoria lucrează cu semnale de nivel energetic foarte scăzut este necesar ca aceste semnale la intrarea şi ieşirea în şi din programator să fie adaptate. Pentru aceasta se folosesc interfeţe speciale, care evită supratensiunile, reflectările de semnale, şi produc semnale de putere capabile să comande bobinele distribuitoarelor din sistem. Frecvent, pentru a obţine la ieşirea programatorului semnale corespunzătoare, se folosesc amplificatoare cu relee.
Spre exemplificare, în figura 4.204, este prezentat un sistem de acţionare comandat cu un programator fabricat de firma Festo, ce are următoarele caracteristici:
– procesor: AMD 186 20 MHz. (compatibil Intel 80186);

UntitledFig.4.204
– memoria program: Flash 256 kB x 16 biti (>100.000 cicluri citire/scriere);
– memoria de lucru: SRAM 256kB x 16 biti;
– memoria de date: 32 kB (date permanente 2 kB în memoria Flash);
– intrări: 12 NPN sau PNP de 24 V şi 7 mA, în două grupuri de 8 şi respectiv 4 intrări; două dintre intrările celui de-al doilea grup sunt intrări de numărare de 4 kHz; intrările sunt izolate prin optocuploare;
– ieşiri: 8 pe relee în 3 grupuri (un grup de 4 şi două de 2); tensiunea de comutare este de maxim 220 V ca sau 30 V cc, iar intensitatea de 2 A.
Programatorul este livrat împreună cu un soft-ware adecvat, care poate fi operat pe un calculator compatibil IBM din familia XT/AT. Soft-ul poate suporta următoarele limbaje: Matrix, “Statement list” (“Listă de instrucţiuni”), “Lader diagram” (“Diagramă în trepte”) sau Basic.
Programul de lucru este conceput şi realizat la nivelul calculatorului, după care este transferat în memoria programatorului. Din acest moment legătura cu calculatorul poate fi întreruptă. Modificările programului de lucru însă se fac tot cu ajutorul calculatorului, după care noul program obţinut se transferă programatorului.

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – REGLAREA VITEZEI

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – EXEMPLE DE CIRCUITE PNEUMATICE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – METODE DE PROIECTARE A SCHEMELOR FUNCTIONALE

SISTEME DE ACTIONARE ELECTRO-PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE ELECTRO-PNEUMATICE – ACTIONATE CU RELEE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




SISTEME DE ACTIONARE ELECTRO-PNEUMATICE – ACTIONATE CU RELEE

Mult timp pentru automatizarea proceselor industriale comanda cu relee a constituit principala soluţie. După apariţia şi dezvoltarea explozivă a sistemelor cu microprocesor (anii 70 – 80) tehnica automatizării cu relee a pierdut din importanţă, dar nu a dispărut complet.
Principalele avantaje ale sistemelor de acţionare realizate cu relee sunt:
– preţul acestor sisteme, mult mai mic comparativ cu cel al sistemelor de acţionare realizate cu microprocesor de uz industrial;
– întreţinerea şi repararea acestor sisteme se poate face de către un personal cu o pregătire medie, fără o specializare aparte;
– costurile de întreţinere sunt în general mai mici.
În concluzie, în cazul automatizării unor procese mai puţin complexe (numărul de motoare din sistem este mic) sistemele de acţionare realizate cu relee sunt preferate.
În cazul acestor sisteme după realizarea diagramei funcţionale (paragraful 4.8.1) se trece la realizarea schemei funcţionale a sistemului precum şi a schemei electrice. Schema funcţională nu diferă de cele prezentate în paragraful 4.8.2 decât prin faptul că aici apar distribuitoare comandate electric, iar senzorii folosiţi sunt senzori care furnizează la ieşire semnale electrice. Schema electrică conţine simbolurile echipamentelor specifice subsistemului de comandă electric prezentate în paragrafele 4.7.7, 4.7.8, 4.7.9 şi 4.7.10, precum şi bobinele distribuitoarelor din sistem. Schema pune totodată în evidenţă modul de conectare a acestor echipamente.
Dezavantajul principal al utilizării releelor constă în dificultatea de proiectare a schemei electrice.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple de asemenea sisteme, şi anume:

• Sisteme de acţionare cu un motor
a. motor cu simplă acţiune; pentru un asemenea sistem schema funcţională este prezentată în figura 4.191 a; în ceea ce priveşte schema electrică aceasta poate fi concepută în trei variante:
– cu acţionare directă – figura 4.191 c; în acest caz la apăsarea butonului B electromagnetul EM1 va fi alimentat, distribuitorul DA va realiza câmpul de distribuţie (1), iar ansamblul mobil al motorului A va avansa; când butonul va fi lăsat liber se va realiza revenirea în poziţia din figură;
– cu acţionare indirectă – figura 4.191 d; în acest caz în circuitul electric este utilizat releul de comutaţie K1; la apăsarea butonului B bobina releului K1 este alimentată, acesta comută şi realizează alimentarea electromagnetul EM1, distribuitorul DA va realiza câmpul de distribuţie (1), iar ansamblul mobil al motorului A va avansa; dezactivarea butonul B determină dezactivarea releului iar contactul K; al acestuia deschide circuitul de alimentare al electromagnetului, ceea ce are drept consecinţă revenirea distribuitorului în poziţia preferenţială şi deci retragerea ansamblului mobil al motorului A;
– cu acţionare indirectă cu autmenţinere – figura 4.191 e; la apăsarea butonului B circuitul de alimentare al releului se închide şi acesta comută; aceasta determină închiderea întrerupătoarelor K1 aflate în liniile de curent 2 şi 3; după apăsare butonul B poate fi eliberat imediat, deoarece alimentarea releului se face prin calea de curent paralelă 2, a cărei închidere o comandă chiar releul; deci releul îşi păstrează starea de activare prin automenţinere; de aici funcţionarea este identică cu cea prezentată în cazul precedent; pentru revenirea ansamblului mobil trebuie apăsat butonul B2 care va întrerupe alimentarea releului şi deci deschiderea contactelor K1.

UntitledFig.4.191

b. motor cu dublă acţiune deservit de un distribuitor 4/2 cu poziţie preferenţială; pentru un asemenea sistem schema funcţională este prezentată în figura 4.191 b; în ceea ce priveşte schema electrică aceasta se identifică cu una dintre variantele prezentate anterior în figura 4.191;
c. motor cu dublă acţiune deservit de un distribuitor 4/2 cu memorie; pentru un asemenea sistem schema funcţională este prezentată în figura 4.192 a; în ceea ce priveşte schema electrică aceasta poate fi concepută în trei variante; în figura 192 b este prezentată varianta cu acţionare indirectă;

d. motor cu dublă acţiune deservit de un distribuitor 4/2 cu memorie ce lucrează în ciclu dus – întors; pentru un asemenea sistem schema funcţională este prezentată în figura 4.193 a; în ceea ce priveşte schema electrică aceasta este prezentată în figura 193 b; faţă de cazul anterior aici în schema funcţională apare în plus presostatul a1; la apăsarea butonului B se alimentează linia de curent 1 care alimentează releul K1; contactul acestuia din linia 3 se închide şi electromagnetul EM1 va comuta distribuitorul DA pe poziţia din stânga; ansamblul mobil al motorului A avansează; la capăt de cursă deoarece volumul alimentat de distribuitor este fix presiunea în acest volum creşte, iar la atingerea valorii reglate prin intermediul presostatului a1 acesta furnizează la ieşirea sa un curent ce va alimenta releul K2; contactul acestuia din linia 4 se închide şi electromagnetul EM2 va comuta distribuitorul DA pe poziţia din dreapta; ansamblul mobil al motorului A se retrage;

Untitled

Fig.4.192UntitledFig.4.193

e. motor cu dublă acţiune deservit de un distribuitor 4/2 cu memorie ce lucrează în ciclu continuu; pentru acest sistem schema funcţională este prezentată în figura 4.194 a, iar ceea electrică în figura 194 b; inversarea sensului de mişcare se realizează cu ajutorul celor doi senzori de proximitate a0 şi a1, pornirea sistemului se face prin apăsarea butonului B1 iar oprirea în urma apăsării butonului B2.
Sisteme cu două motoare
a. secvenţa de lucru: A+, B+, A- ,B-; pentru acest sistem schema funcţională este prezentată în figura 4.195 a, iar schema electrică în figura 4.195 b; diagrama funcţională şi diagrama semnale – faze au fost prezentată în figura 4.179 a; aşa cum s-a arătat în paragraful 4.8.2.3 această secvenţă de lucru nu ridică probleme deosebite (nu apar semnale blocante); din acest motiv concepţia schemei electrice se poate face cu uşurinţă;

UntitledFig.4.194

b. secvenţa de lucru: A+, B+, B-, A-; pentru acest sistem schema funcţională se identifică cu cea a sistemul precedent (fig. 4.195 a); diagrama funcţională şi diagrama semnale – faze au fost prezentată în figura 4.179 b; ultima diagramă pune în evidenţă existenţa a două semnale blocante; din acest motiv realizarea schemei electrice nu mai este atât de simplă ca în cazul precedent; în figura 4.196 este prezentată o soluţie pentru această problemă.
Iată de ce, este necesar ca proiectantul unor sisteme de acest fel să cunoască câteva tehnici de proiectare. Acest lucru este deosebit de util mai ales în cazul sistemelor de acţionare complexe, sau în cazul sistemelor care în timpul unui ciclu pot trece de mai multe ori prin aceeaşi stare, de fiecare dată trebuind să execute alte acţiuni. Un exemplu de sistem de acest tip este cel pentru care diagrama mişcare – faze este cea din figura 4.197.

UntitledFig.4.195

Diagrama pune în evidenţă faptul că la începutul fazelor 1 şi 3 sistemul este în aceeaşi stare: ansamblurile celor trei motoare A, B şi C sunt retrase. O situaţie asemănătoare se observă şi la începutul fazelor 4 şi 6: ansamblurile cilindrilor A şi C retrase şi ansamblul cilindrului B avansat. În asemenea situaţii automatizarea nu mai poate ţine cont exclusiv de starea senzorilor montaţi în sistem. Practic, analizând diagrama nu se poate spune care senzor va determina avansul cilindrului A la pasul 1 şi al cilindrului B la pasul 3. Există mai multe metode de proiectare a unei automatizări secvenţiale cu relee, dintre care două sunt mai cunoscute:
■ metoda comutaţiei în cascadă;
■ metoda comutaţiei secvenţiale.
Aceste metode folosesc relee cu cel puţin trei contacte auxiliare, cu următoarele funcţii:
– unul pentru automenţinere;
– un altul pentru realizarea unei condiţii de anclanşare sau tăiere a automenţinerii pentru un alt releu;
– un al treilea în circuitul de forţă (o linia de curent ce alimentează un electromagnet).

UntitledFig. 4.196 Untitled

Fig. 4.197

– Metoda comutaţiei în cascadă
Metoda este indicată atunci când alimentarea motoarelor din sistem se face cu distribuitoare 5/2, cu poziţie preferenţială. Pentru exemplul considerat în figura 197 schema funcţională este cea din figura 198.

UntitledFig.4.198

În principiu în schema electrică vor exista n + 1 relee, unde n reprezintă numărul de paşi ai unui ciclu de lucru. La fiecare pas se activează un releu care se automenţine. Activarea releului se va realiza numai dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii:
– un eveniment de proces: un senzor activat, o temporizare încheiată etc.
– releul anterior a fost activat.
La sfârşitul ciclului ultimul eveniment (senzor activat) va determina dezactivarea tuturor releelor, astfel încât să fie posibilă începerea unui nou ciclul. Dezactivarea releelor se va realiza tot în cascadă, fiecare releu tăind automenţinerea releului următor.
În circuitul de forţă pentru comanda unui distribuitor monostabil este posibil să fie necesare mai multe contacte ale releelor, înseriate. Unele dintre aceste contacte vor fi normal deschise şi se vor folosi la activarea electromagneţilor distribuitoarelor, altele vor fi normal închise şi se vor folosi la dezactivarea unui electromagnet activat, înainte de terminarea ciclului de funcţionare, în figura 4.199 este prezentată schema electrică a sistemului de mai sus obţinută prin folosirea metodei descrise.
O analiză atentă a acestei scheme pune în evidenţă trei structuri de circuit:
– structura de început – figura 4.200 a;
– structura de bază – figura 4.200 b;
– structura finală – figura 4.200 c.
În aceste structuri s-au făcut următoarele notaţii: Si senzorul care iniţializează faza “i”, Ki releul care comandă faza “i” şi B butonul care iniţializează ciclul de funcţionare. Pentru exemplul considerat în tabelul 4.15 este stabilită ordinea senzorilor.

Untitled

Fig.4.199 Untitled

Fig.4.200

Tabelul 4.15

Untitled– Metoda comutaţiei secvenţiale
Metoda presupune activarea succesivă a unui număr de relee, cu observaţia că la un moment dat numai un singur releu trebuie activat. Această metodă este indicată atunci când alimentarea motoarelor din sistem se face cu distribuitoare 5/2, cu memorie. În continuare se va arăta modul de aplicare al acestei metode pentru sistemul de acţionare căruia îi corespunde diagrama mişcare – faze din figura 4.197. Schema funcţională a sistemului este prezentată în figura 4.201.
În schema electrică există n relee care trebuie să anclanşeze secvenţial. Un releu odată anclanşat trebuie să se automenţină. Ca şi în cazul metodei anterioare activarea releului K, se va face numai dacă sunt îndeplinite două condiţii: un eveniment de proces (un senzor activat, o temporizare încheiată etc.) şi releul anterior Ki-1 să fi fost activat. După activare releul Ki trebuie să dezactiveze (să taie automenţinerea) releului Ki./. Ultimul releu Kn va fi condiţie de activare a primului releu K1, iar releul K1 va dezactiva releul anterior Kn.

UntitledFig.4.201

În cazul acestei metode în circuitul de forţă pentru comanda unui distribuitor cu memorie nu mai este necesar să existe mai multe contacte înseriate. Există posibilitatea să fie însă mai multe contacte în paralel, dacă motorul comandat trebuie să execute mai multe mişcări identice în timpul unui ciclu.
În figura 202 este prezentată schema electrică obţinută prin aplicarea acestei metode pentru exemplul considerat.
Şi în acest caz o analiză atentă a schemei electrice pune în evidenţă trei structuri de circuit:
– structura de început – figura 4.203 a;
– structura de bază – figura 4.203 b;
– structura finală – figura 4.203 c.

UntitledFig.4.203

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

În aceste structuri s-au făcut următoarele notaţii: Si, senzorul care iniţializează faza “i”, Ki releul care comandă faza “i”, B butonul care iniţializează ciclul de funcţionare şi SET un buton necesar la punerea sub tensiune a circuitului pentru activarea ultimului releu K„ (activarea acestuia este una dintre condiţiile de început ale ciclului de funcţionare).

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – REGLAREA VITEZEI

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – EXEMPLE DE CIRCUITE PNEUMATICE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – METODE DE PROIECTARE A SCHEMELOR FUNCTIONALE

SISTEME DE ACTIONARE ELECTRO-PNEUMATICE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




SISTEME DE ACTIONARE ELECTRO-PNEUMATICE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Echipamentele prezentate până în acest moment sunt echipamente clasice. În marea lor majoritate aceste echipamente sunt acţionate manual. Acţionarea electrică este întâlnită numai în cazul distribuitoarelor. Acestea au o funcţionare discretă, adică controlează debitul la modul “totul sau nimic”. Acest lucru îşi pune amprenta şi asupra modalităţii de comandă a sistemului. Iată de ce, comanda unui sistem realizat cu echipamente de acest tip se numeşte “comandă totul sau nimic”.
De la început trebuie făcută o distincţie între o comandă de acest tip şi comanda proporţională (cap.5). în primul caz se lucrează cu semnale binare, neţinându-se seama decât de prezenţa (“totul”) sau absenţa (“nimic”) semnalului pentru a declanşa acţiuni, cu condiţia ca semnalul să fie superior sau inferior unui prag de comutaţie.
Comanda proporţională, din contră, antrenează acţiuni care sunt direct proporţionale cu nivelul semnalului, semnal cel mai adesea de tip analogic mai degrabă decât de tip numeric.
În plus, în cazul comenzii “totul sau nimic”, trebuie să se facă distincţie între o logică permanentă sau cablată, şi o logică programabilă. În cazul logicii permanente se proiectează circuitul logic pentru a efectua o sarcină specifică, apoi se asamblează (cablează) elementele componente după un plan bine precizat. Dacă se doreşte schimbarea sarcinii trebuie modificat circuitul, adăugând sau îndepărtând elemente componente şi reamenajând conexiunile. În această categorie de circuite putem încadra circuitele electrice cu relee şi circuitele electronice imprimate. În cazul unei logici programabile există un program memorat într-o unitate centrală a unui calculator care determină realizarea operaţiilor în funcţie de starea variabilelor pe care el le controlează. Aici pot fi încadrate comenzile obţinute cu ajutorul unui programator electronic şi cele obţinute cu ajutorul unui microcalculator.
Aşa cum s-a mai arătat deja pe parcursul acestui capitol cele mai întâlnite sisteme de acţionare pneumatice sunt cele la care în subsistemul de comandă se foloseşte energie electrică. Aceste sisteme sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de acţionare electro-pneumatice.
Argumentele în favoarea utilizării acestor sisteme sunt:
– permit automatizarea cu uşurinţă a unor procese industriale complexe;
– viteza mare de transmitere şi prelucrare a semnalelor electrice conduce la creşterea semnificativă a productivităţii sistemului de automatizare;
– preţul mai mic al echipamentelor electrice în comparaţie cu cele pneumatice, de cele mai multe ori;
– posibilitatea controlului unor puteri foarte mari cu o putere de comandă foarte mică;
– gabaritul mult mai redus al echipamentelor componente ale subsistemului de comandă;
– posibilitatea utilizării pentru comanda acestor sisteme a programatoarelor electronice şi a calculatoarelor de proces.
Totodată, prin îmbinarea comenzii electrice cu electronica se asigură acestor sisteme o mare flexibilitate. Parametri funcţionali ai unui asemenea sistem pot fi modificaţi rapid, cu uşurinţă, fiind posibilă şi semnalizarea valorilor critice ale acestora, precum şi interpretarea lor.
Dintre dezavantajele acestor sisteme se pot aminti:
– sistemul necesită două surse de energie (pneumatică şi electrică);
– asemenea sisteme nu pot fi folosite în medii cu pericol de explozie, incendiu, cu umiditate ridicată etc.
– existenţa pericolului de accidentare prin electrocutare.

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – REGLAREA VITEZEI

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – EXEMPLE DE CIRCUITE PNEUMATICE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – METODE DE PROIECTARE A SCHEMELOR FUNCTIONALE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – METODE DE PROIECTARE A SCHEMELOR FUNCTIONALE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Sistemul prezentat în articolul anterior nu ridică probleme deosebite. Din acest motiv conceperea schemei funcţionale s-a putut realiza cu uşurinţă, pe baza experienţei şi a cunoştinţelor acumulate până în acest moment. Metoda dă rezultate bune în cazul sistemelor de acţionare simple cu unul sau două motoare. Pentru a sublinia dificultăţile care pot să apară, în continuare, se va încerca pe această cale să se proiecteze schema funcţională a sistemului prezentat în figura 4.167 pentru care diagramă mişcare – faze a fost redată în figura 4.168 b. În figura 4.178 este prezentat rezultatul acestui demers. Se observă că în componenţa sistemului intră aceleaşi echipamente ca şi în cazul sistemului prezentat anterior.

Ciclul se iniţializează atunci când există concomitent semnalele i1 şi i2 şi nu există a. (legătura între ieşirea limitatorului de cursă bo şi camera de comandă din dreapta a distribuitorului DA, legătura desenată cu linie punctată pe figură, este întreruptă). În această situaţie la ieşirea elementului “ŞI” există semnalul de comandă a+ care va determina avansul cilindrului A. La sfârşitul cursei este activat limitatorul de cursă a1 care generează semnalul b+. Acesta determină avansul cilindrului B, care la sfârşitul cursei acţionează limitatorul b1. În acest moment se generează semnalul de comandă b- semnal care ar trebui să determine revenirea cilindrului B. În paragraful 4.6.1.1. s-a arătat că un distribuitor cu memorie, aşa cum sunt distribuitoarele din schemă, funcţionează corect numai dacă cele două semnale de comandă ale sale nu există simultan. În acest moment în cele două camere de comandă ale distribuitorului DB există simultan semnalele b+ şi b- . Din acest motiv distribuitorul nu poate comuta, iar ciclul este blocat.
Înainte de a prezenta o serie de metode care permit depăşirea unui asemenea impediment, în continuare este prezentată o cale care permite identificarea cu uşurinţă a semnalelor blocante.
Metoda presupune realizarea diagramelor semnale – faze. Aceasta este asemănătoare cu diagrama funcţională mişcare – faze. Ca şi în cazul diagramelor mişcare – faze în abscisă se consideră fazele ciclului de funcţionare. În ordonată, pentru fiecare limitator de cursă, se asociază două linii: linia 0 când limitatorul este neacţionat şi linia 1 pentru situaţia în care limitatorul este acţionat.

untitled

 

Fig.4.178

untitled

 

Fig.4.179

Este de dorit ca diagrama semnale – faze să fie amplasată imediat sub diagrama mişcare – faze. Acest lucru este realizat în figura 4.179 pentru cele două exemple considerate în paragraful 4.8.1.
Limitatoarele de cursă ce comandă acelaşi distribuitor sunt amplasate în diagrama semnale – faze grupat. Astfel, în primul caz limitatoarele boşi b1 pentru distribuitorul DA şi limitatoarele ao şi a1 pentru distribuitorul DB, iar în cel de-al doilea caz limitatoarele ao şi bo pentru distribuitorul DA şi a1 şi b1 pentru distribuitorul DB. Condiţia ca un distribuitor să-şi poată realiza funcţia (să poată comuta) este ca cele două semnale de comandă ale sale să nu existe simultan (să nu aibă valoarea 1 pe figură). Analizând diagrama din figura 4.179 a se observă că nu există semnale blocante. Din acest motiv, aşa cum s-a arătat deja, proiectarea schemei funcţionale nu ridică probleme deosebite. Asemenea sisteme pot fi concepute fără a apela la metode speciale de proiectare, în schimb pe diagrama din figura 4.179 b se observă existenţa a două suprapuneri de semnale:
– la nivelul distribuitorului DA, în momentul iniţializării ciclului (zona marcată cu a pe grafic);
– la nivelul distribuitorului DB, în momentul trecerii de la faza 2 la faza 3 (zonă marcată cu β pe grafic);

untitled

 Fig.4.180

Semnalele furnizate de limitatoarele de cursă a1 şi bo, care împiedică comutarea distribuitoarelor, se numesc semnale blocante.
O primă soluţie pentru a elimina suprapunerea de semnale constă în utilizarea unei memorii auxiliare (fig.4.180), care alimentează limitatoarele de cursă care produc semnalele blocante numai în momentul adecvat.
Memoria M, un distribuitor 5/2, este comandată de semnalele x şi y ce provin de la limitatoarele ao şi respectiv b1.
Prin utilizarea acestei memorii diagrama semnale – faze se modifică după cum se arată în fig. 4.181.
Se evită astfel momentele în care la nivelul celor două distribuitoare semnalele de comandă se suprapun.
Se observă că la terminarea fazei 2 semnalul instantaneu obţinut la ieşirea limitatorului b1 determină întreruperea alimentării limitatorului a1, fapt ce are drept efect anularea comenzii b+, cât şi comutarea distribuitorului DB (comanda b.), deci revenirea cilindrului B. Acest lucru se întâmplă şi în cazul cilindrului A, de partea limitatorului a0, la trecerea din faza 4 în faza 1.
O altă soluţie (fig.4.182) care permite eliminarea suprapunerii de semnale constă în utilizarea unor temporizatoare de tipul celui prezentat principial în figura 4.155 g. Rolul acestui temporizator este acela ca după un timp scurt Δt ce poate fi reglat, să anuleze semnalul de ieşire. Practic, în acest fel, se delimitează durata semnalelor provenite de la limitatoarele de cursă a1 şi bo şi se elimină suprapunerile de semnale la nivelul distribuitoarelor DA şi DB.
Metoda de eliminare a suprapunerii semnalelor folosind limitatoare de cursă cu acţionare într-un singur sens.

untitledFig.4.182 untitled

Aceste limitatoare numite şi limitatoare cu rolă dublu articulată au fost prezentate în paragrafele 4.6.1.1. (fig. 4.88 ci şi C2) şi 4.7.2.
În cazul sistemului luat în discuţie, limitatoarele a1 şi bo vor fi de acest tip (fig.4.183).
Pentru a fi eficiente, limitatoarele de cursă cu rolă dublu articulată trebuie să fie dispuse puţin înainte de poziţia de cap de cursă, astfel încât ele să fie acţionate în timpul mişcării şi să nu rămână acţionate atunci când ansamblul mobil şi-a terminat cursa.
În figura 4.179 b, punctat este reprezentată diagrama semnale – faze pentru această situaţie. Se observă cum zonele α şi β de suprapunere a semnalelor sunt eliminate.

untitledFig.4.183

Metoda de eliminare a suprapunerii semnalelor ce utilizează distribuitoare cu memorie.
Această metodă constă în anularea semnalului de comandă imediat ce acesta nu mai este necesar. Pentru aceasta se folosesc nişte blocuri special concepute (fig.4.184), blocuri ce trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– numărul semnalelor de ieşire ei trebuie să fie egal cu numărul semnalelor de intrare
– să existe o corespondenţă biunivocă între semnalele de ieşire şi cele de intrare;
– semnalul de ieşire trebuie memorat, astfel încât să poată fi utilizat şi după ce semnalul de intrare corespunzător nu mai există;
– la un moment dat să existe numai un singur semnal de ieşire;
– semnalele de intrare să fie aplicate întotdeauna în aceeaşi succesiune.
Un asemenea bloc poate fi realizat folosind distribuitoare pneumatice cu memorie 5/2 conectate în cascadă. În tabelul 4.12 sunt prezentate schemele funcţionale a trei blocuri de acest tip: cu două ieşiri, cu trei şi respectiv patru ieşiri.
Numărul de semnale de ieşire necesare blocului este determinat de numărul semnalelor blocante existente. Realizarea unui circuit utilizând această metodă presupune mai întâi împărţirea ciclului funcţional în secvenţe. 0 secvenţă este formată din mai multe faze succesive, cu condiţia să nu conţină mişcări contrare ale aceluiaşi motor. De exemplu, pentru sistemul ce realizează ciclul A+, B+, B-, A- se pot pune în evidenţă două secvenţe: A+, B+ şi B-, A-.
Numărul secvenţelor unui ciclu corespunde cu numărul de ieşiri ale blocului, iar numărul de memorii ce compun blocul este mai mic cu o unitate decât numărul secvenţelor. în cazul exemplului de mai sus este necesar un bloc cu două ieşiri, obţinut cu o singură memorie (coloana 1 a tabelului 4.12).
Pentru a uşura aplicarea metodei graful funcţional al ciclului se transformă într-un graf contractat; acesta din urmă pune în evidenţă secvenţele ciclului. Revenind la exemplul considerat, în figura 4.185 sunt prezentate atât graful funcţional, cât şi cel contractat.

untitledFig. 4.184

Tabelul 4.12

untitledSemnalele blocante a1 şi bo, pentru a fi evidenţiate, au fost înconjurate cu un cerc.
Ele apar în interiorul secvenţelor ciclului (fig. 4.185 b). Limitatoarele de cursă care generează aceste semnale vor fi alimentate, în succesiune, de la una din ieşirile blocului.

untitledFig. 4.185

Primele limitatoare de cursă din orice secvenţă generează semnale de comandă care sunt conectate la intrările blocurilor, în concluzie pentru sistemul luat în discuţie:
– este necesar un bloc cu două ieşiri;
– semnalele de intrare sunt: i1=m· a0 şi i2 = b1;
– semnalele de ieşire sunt: e1 =a1 şi e2 = b0. Toate acestea sunt sintetizate în tabelul 4.13.

Tabelul 4.13

untitledCircuitul pneumatic corespunzător acestui exemplu este cel deja prezentat în figura 4.180.
Metoda se poate aplica cu succes în cazul în care sistemul conţine un număr mai mare de motoare. Avantajele acestei metode sunt:
– se poate afla cu uşurinţă ce element de semnalizare confirmă o mişcare;

– nu există pericolul suprapunerii semnalelor, deci un asemenea sistem prezintă siguranţă mare în funcţionare. Dezavantajul metodei constă în aceea că în cadrul blocului distribuitoarele cu memorie trebuie înseriate ceea ce determină pierderile mari de presiune şi conduce la timpi mai mari de răspuns. Este motivul pentru care se folosesc blocuri cu maxim 4-5 semnale de ieşire.
În continuare este prezentat un alt exemplu de aplicare a acestei metode [4.1] în cazul unui sistem de acţionare cu patru cilindri: A, B, C şi D. În figura 4.186 este prezentată diagrama funcţională a sistemului, iar în figura 4.187 graful funcţional detaliat (fig.4.187 a) şi contractat (fig. 4.187 b).

untitledFig. 4.186

Graful contractat pune în evidenţă trei secvenţe, deci se impune utilizarea unui bloc cu trei ieşiri ei, e2 şi ej, format din două memorii (tabelul 4.13 coloana 2).
Primele limitatoare de cursă ale fiecărei secvenţe alimentează în succesiune intrările blocului i1, i2 şi i3 (tabelul 4.14), în timp ce fiecărei secvenţe îi corespunde o ieşire care alimentează limitatoarele de cursă care generează semnalele blocante.
Schema funcţională a sistemului este reprezentată în figura 4.188.
Tabelul 4.14

UntitledSecvenţiatoare de paşi. Această metodă este una dintre cele mai sigure metode de conducere a unui sistem de acţionare.
Secvenţiatorul reprezintă în fapt un bloc logic special format dintr-un număr de module egal cu numărul de faze ale ciclului automat. Fiecare modul este format dintr-o memorie cu o singură ieşire, un element “Şi” care are la una din intrări conectată ieşirea memoriei şi un element “SAU” a cărui ieşire este conectată la intrarea memoriei. Când este activă o fază a ciclului este activă şi memoria modulului corespunzător. Având asigurată această asociere dintre fazele ciclului şi memoriile blocului se realizează o comandă fermă a sistemului, se elimină incertitudinile în acţionare şi semnalele de tip blocant. Totodată proiectarea ciclului funcţional este simplă şi rapidă, realizându-se plecând direct de la diagrama mişcare – faze sau de la graful funcţional.

Aşa cum se observă din figura 4.189 ieşirea fiecărei memorii are trei legături: cu camerele de comandă ale distribuitoarelor ce alimentează motoarele – semnalul x, cu elementul logic “ŞF ce comandă memoria următoare, cu elementul logic “SALT’ al memoriei precedente, semnal ce anulează ieşirea acestei memorii.
Pentru a înţelege funcţionarea secvenţiatorului se consideră ca punct de pornire momentul în care este activată memoria corespunzătoare fazei “n”. În acest moment la ieşirea memoriei există un semnal care îndeplineşte următoarele funcţii:
– alimentează motorul corespunzător fazei “n” (semnalul x„);
– pregăteşte elementul logic “ŞI (în sensul că existând semnalul logic 1 pe una din intrări în momentul când se aplică semnal pe cealaltă intrare a elementului la ieşirea acestuia se obţine semnal) al cărui semnal de ieşire se aplică memoriei “n+1”;
– anulează memoria modulului precedent “n-1”; în acest mod, resetând de fiecare dată memoria precedentă, se evită posibilitatea de a avea simultan mai multe memorii activate; sunt astfel eliminate toate incertitudinile din sistem datorate semnalelor blocante; modulul “n+1” va fi activat numai dacă toate mişcările corespunzătoare fazelor ciclului de până la faza “n” au fost realizate şi există semnalul de tranziţie an.

untitledFig. 4.187

untitledFig.4.188 untitledFig.4.189

Elementele logice “SAU” au una dintre intrări conectată la semnalul xR, care este utilizat în condiţii de urgenţă pentru a opri ciclul prin anularea tuturor memoriilor.
Proiectarea schemei funcţionale a unui sistem pneumatic cu ajutorul unor secvenţiatoare de paşi este foarte simplă şi nu necesită o pregătire deosebită a proiectantului. Proiectarea are ca punct de pornire graful funcţional. Spre exemplificare, în figura 4.190 este prezentată schema funcţională pentru sistemului descris de graful din figura 4.172 b, schemă obţinută prin utilizarea unui secvenţiator de paşi SP.
În figura 4.190 pentru secvenţiator s-a folosit simbolul stabilit de UNI ISO 5784/3. În acest simbol pentru fiecare modul este prevăzută o căsuţă cu o diagonală, care la partea de jos are marcate semnalele de intrare provenite de la limitatoarele de cursă, iar la partea de sus semnalele de ieşire care merg la distribuitoarele din sistem.
Sistemul este prevăzut cu un selector de circuit SC care poate selecta funcţionarea ciclu cu ciclu sau funcţionarea automată şi un buton de pornire BP care permite iniţializarea ciclului în cazul în care selectorul de circuit este poziţionat pentru funcţionarea ciclu cu ciclu.
În caz de urgenţă se poate acţiona asupra butonului BU care în această situaţie resetează toate memoriile secvenţiatorului.
Repunerea în funcţiune, după o asemenea situaţie, impune aducerea cilindrilor în poziţie iniţială (cu ansamblul mobil retras) lucru ce se poate realiza acţionând manual asupra distribuitoarelor DA şi DB, urmată de acţionarea butonului de iniţializare BI. Acest buton este necesar pentru a furniza un semnal de activare primei memorii, dat fiind faptul că în această situaţie nu există semnal pe nici una dintre memorii.

untitledFig.4.190

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – REGLAREA VITEZEI

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – EXEMPLE DE CIRCUITE PNEUMATICE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – EXEMPLE DE CIRCUITE PNEUMATICE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

În cele ce urmează se vor prezenta câteva circuite pneumatice întâlnite frecvent în aplicaţiile practice. În tabelul 4.11 sunt prezentate schemele funcţionale ale circuitelor pneumatice prevăzute cu un singur motor pneumatic. În figura 4.177 este reprezentată schema funcţională pentru sistemul de acţionare din figura 4.166, a cărui diagramă mişcare – faze a fost prezentată în figura 4.168 a.
S-au făcut următoarele opţiuni:
– pentru alimentarea celor doi cilindri A şi B se folosesc distribuitoarele DA
şi respectiv DB, distribuitoare 5/2, comandate pneumatic;
– pentru reglarea vitezelor se folosesc droselele simple DrA+ , DrA-, DrB+ , DrB-;
– limitatoarele de cursă a0, a1, b0, b1 sunt de tip pneumatic acţionate mecanic, bidirecţional.
Comanda de iniţializare a ciclului este dată de butonul pneumatic BP care împreună cu selectorul S realizează o funcţionare ciclu cu ciclu sau o funcţionare în ciclu continuu.
Iniţierea ciclului şi repetarea acestuia este condiţionată şi de prezenţa unui semnal xc furnizat de un senzor care sesizează prezenţa piesei precum şi a unui semnal provenind de la limitatorul de cursă bo, care indică terminarea ciclului precedent.
Când aceste semnale sunt prezente semnalul de ieşire din elementul “SAU” generează semnalul de comandă a+ care determină avansul cilindrului A (prinderea piesei manipulate); când ansamblul mobil ajunge la cap de cursă este acţionat limitatorul de cursă a1 care generează semnalul de comandă b+ ce determină avansul cilindrului B.
La terminarea cursei limitatorul de cursă b1 generează semnalul de comandă a. care comandă retragerea cilindrului A. În momentul în care este activat limitatorul de cursă ao se obţine semnalul de comandă b- care provoacă retragerea cilindrului B. Acesta activează limitatorul de cursă bo. În acest moment se verifică condiţiile de iniţializare a ciclului şi dacă acestea sunt satisfăcute ciclul se reia.

Tabelul 4.11

untitled

untitled

 

untitled

 

Fig.4.177

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – REGLAREA VITEZEI

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE – SISTEME OMOGENE – REGLAREA VITEZEI

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Reglarea vitezei de deplasare a ansamblului mobil al unui motor pneumatic se face în general acţionând asupra debitelor evacuate din camerele active ale motorului prin intermediul unor drosele şi al unor supape de descărcare rapidă, în tabelul 4.10 sunt prezentate circuitele pneumatice ce realizează controlul celor două viteze v1 şi v2 ale unui motor pneumatic.
Reglarea poziţiei ansamblului mobil
Reglarea poziţiei este utilă în diferite operaţii de manipulare şi montaj. Oprirea ansamblului mobil în poziţii intermediare, altele decât capetele de cursă, poate fi obţinută prin diferite metode. Un control precis al poziţiei se poate obţine utilizând distribuitoare proporţionale (cap.5), caz în care sistemul este prevăzut cu o reacţie de poziţie.
La cele mai multe sisteme pneumatice de acţionare echipamentele folosite sunt de tipul celor studiate până în acest moment, iar reacţia de poziţie lipseşte. în acest caz pentru oprirea într-un punct de pe cursa de lucru se pot folosi:
a) distribuitoare cu centrul închis – figura 4.173;
b) un sistem de frânare mecanic – figura 4.174;
Sistemul de frânare este constituit dintr-un cilindru pneumatic cu simplă acţiune B, care atunci când nu este alimentat datorită arcului propriu, blochează ansamblul mobil al cilindrului A prin intermediul unui sabot montat pe tija cilindrului B. Cilindrul A este alimentat prin intermediul a două distribuitoare 3/2, cu poziţii preferenţiale, normal presiune, comandate pneumatic. În absenţa semnalelor de comandă x1 şi x2, distribuitoarele se află în poziţiile preferenţiale, caz în care cele două camere active ale cilindrului A sunt alimentate cu presiune.

untitled

Fig. 4.172

Tabelul 4.10

untitled untitled

 

Cum presiunea de alimentare are aceeaşi valoare, iar cele două suprafeţe active sunt egale, ansamblul mobil se află în repaus. Acest lucru este favorizat de frâna B, care în această situaţie este cuplată. Pentru a obţine mişcare într-un sens sau celălalt, este necesar a pune la atmosferă una dintre camerele active ale cilindrului A, comandând unul dintre distribuitoarele Di sau D2. În particular, dacă există semnalul x1 se obţine mişcare în sensul lui v1, iar dacă există semnalul x2, în sensul lui v2.

untitled

 

Fig.4.173

c) supape de blocare – figura 4.175; La aceste sisteme între distribuitorul D 4/2 şi motorul ML se montează supapele de blocare SBi şi SB2. Atunci când există semnalul de blocare x cele două supape se vor afla în contact cu scaunele lor, iar cele două camere active Ci şi C2 ale motorului sunt blocate, indiferent de poziţia materializată de distribuitorul D. în absenţa semnalului x, dacă există semnalul xi, ansamblul mobil se deplasează în sensul vitezei vi, iar dacă există x2, în sensul vitezei v2. Atunci când oprirea pe cursa de lucru trebuie făcută într-un număr finit de puncte, se pot folosi cilindri cu mai multe poziţii, cilindri prezentaţi în paragraful 4.5.2.2.

untitled

Fig.4.174 untitled

Fig.4.175

În figura 4.176. sunt prezentate două sisteme de poziţionare cu reacţie de poziţie, şi anume:
– în figura 4.176 a un sistem cu un distribuitor proporţional 4/3;
– în figura 4.176 b un sistem cu două distribuitoare proporţionale 3/2;
În primul caz cilindrul pneumatic cu dublă acţiune este controlat prin intermediul distribuitorului proporţional cu patru orificii şi trei poziţii. În acest caz cele două debite controlate de distribuitor, m1 şi m2 depind de presiunea de alimentare Pa, de presiunile din cele două camere active P1 şi P2 şi de cele două secţiuni de curgere generate la nivelul distribuitorului; dacă distribuitorul este cu sertar cilindric cu mişcare de translaţie cele două secţiuni vor fi determinate de poziţia sertarului în raport cu corpul distribuitorului. La rândul său, poziţia sertarului este determinată de presiunea de referinţă Pr şi de presiunea de control Pc. Aceasta din urmă este impusă de unitatea de comandă electronică U care compară în permanenţă semnalul programat V0 cu semnalul efectiv V, furnizat de către traductorul de poziţie Tp. Semnalul electric de ieşire din unitatea de comandă VE este transformat în semnal pneumatic de interfaţa EP.

untitled

Fig. 4.176

În cazul sistemului din figura 4.176 b controlul celor două debite m1 şi m2 se realizează independent prin intermediul distribuitoarelor pneumatice proporţionale DP1 şi DP2, distribuitoare cu trei orificii şi două poziţii. Și aici unitatea electronică de comandă U compară mărimea programată V0 cu mărimea Vr şi generează proporţional cu rezultatul comparării Ve două semnale electrice de comandă i1 şi i2.

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

 

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Evacuarea aerului dintr-o incintă în scopul obţinerii unei depresiuni se poate realiza folosind fie o pompă de vid, fie un ejector cu aer comprimat. În cele ce urmează va fi analizată cea de-a doua posibilitate, datorită avantajelor pe care le prezintă, şi anume: simplitate constructivă, dimensiuni mici de gabarit, lipsa unei surse de energie electrică, ejectorul folosind energie pneumatică doar în perioadele de utilizare. Trebuie menţionat şi faptul că ejectoarele necesită o întreţinere minimă, deoarece uzura lor mecanică este practic inexistentă, iar protecţia împotriva impurităţilor din atmosferă este asigurată printr-o filtrare corespunzătoare atât a aerului comprimat, cât şi a celui aspirat. Ca dezavantaj trebuie subliniat faptul că în cazul în care camera ce trebuie vidată este de volum mare timpul necesar pentru realizarea depresiunii dorite este mare, deoarece debitul aspirat de ejector este relativ mic.
Principiul de funcţionare al ejectoarelor folosite pentru producerea vidului (fig.4.164 a) este simplu – aerul comprimat furnizat de sursa de presiune la orificiul P este accelerat în tubul emitor E, în fapt un ajutaj Laval (un tub cu o secţiune de curgere cu un profil bine studiat). Jetul de aer obţinut la ieşirea ajutajului emitor E este captat şi evacuat în atmosferă prin tubul receptor (difuzor) R, un tub cu diametrul minim de aproximativ două ori mai mare decât cel al tubului emitor. Aerul din incinta I este antrenat de jet prin tubul receptor către atmosferă datorită turbulenţei produse de acesta, a frecării dintre straturile de aer şi micşorării presiunii statice în interiorul jetului. Caracteristica din figura 4.164 b arată legătura dintre depresiunea pi creată în incinta I şi debitul aspirat Q din această incintă. Se observă că în situaţia în care orificiul I este obturat sau conectat la o incintă închisă debitul aspirat tinde către zero, iar depresiunea p1 atinge valoarea maximă pimax; dacă orificiul I este deschis debitul aspirat Q are valoarea maximă Qmax, iar depresiunea scade, tinzând către zero.

untitled

 

Fig.4.164

Spre exemplificare, în figura 4.165 sunt prezentate două ejectoare cu ventuză, fabricate de firma Festo. Aceste dispozitive sunt cunoscute şi sub denumirea de capete de vidat şi sunt folosite pentru manipularea unor piese. Eliberarea obiectului manipulat se face prin întreruperea alimentării sistemului ejector. În figura 4.165 a este prezentat un ejector cu ventuză ataşată, iar în figura 4.165 b o variantă a acestuia, prevăzută cu rezervor. La ultima soluţie, forma şi modul de dispunere a garniturii 3 permite trecerea aerului sub presiune pe lângă buza sa spre rezervorul 2, prin traseul alcătuit din orificiile a, b şi c. In consecinţă, presiunea aerului din rezervor va fi egală cu presiunea P instalată la intrarea în dispozitiv. Atunci când se doreşte desprinderea obiectului manipulat se întrerupe alimentarea cu aer sub presiune a dispozitivului. Din acest motiv presiunea P începe să scadă. în această situaţie, sub efectul forţelor de presiune care acţionează asupra garniturii 3, aceasta se îndepărtează de scaunul său şi se pune în legătură rezervorul 2 cu volumul interior al ventuzei, facilitându-se astfel desprinderea obiectului manipulat.
În figura 4.165 c este prezentată schema cu simboluri a dispozitivului, iar în figurile 4.165 d şi e caracteristicile sale funcţionale.

untitled

 

Fig.4.165

 

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT




SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Releele de timp sunt echipamente electrice care au rolul de a realiza o întârziere controlată a transmiterii unor semnale. Practic, ele au acelaşi rol funcţional ca şi releele pneumatice, numai că aici semnalele transmise sunt semnale electrice. Schema electrică a unui asemenea echipament este prezentată în figura 4.162. La momentul to se apasă butonul B şi prin intermediul diodei D este alimentată bobina K a releului electromagnetic care va comanda închiderea căii de curent 3 – 4.

untitled

 

Fig.162

Totodată, se încarcă şi condensatorul C montat în paralel cu bobina. La momentul ti, se eliberează butonul B şi se întrerupe astfel alimentarea circuitului de temporizare. Din acest moment condensatorul C începe să se descarce prin bobina K şi rezistenţele R1 şi R2 (circuitul desenat punctat în fig.4.162), tensiunea la bornele sale scăzând exponenţial. Bobina îşi va menţine starea de activarea atâta timp cât tensiunea la bornele sale nu scade sub valoarea pragului minim necesar funcţionării. Atingerea acestui prag, la momentul tf conduce la deschiderea căii de curent 3-4.
Deoarece timpul de descărcare a condensatorului este proporţional cu produsul C·[R1+R2) întârzierea Δt = tf-ti poate fi reglată prin modificarea rezistenţei Rx. Observaţie:
Temporizatorul luat în discuţie este similar celui pneumatic prezentat în figura 4.155 c. Se poate face o analogie între elementele componente ale celor două temporizatoare după cum urmează:
– între dioda D şi supapa de sens unic Ss;
– între rezistenţa Ri şi droselul pneumatic R;
– între condensatorul C şi volumul V;

– între întrerupătorul ND comandat de releul K şi distribuitorul 2/3, NA. Pentru exemplul considerat temporizarea s-a realizat la încetarea comenzii. Pentru a realiza o temporizare la începutul execuţiei comenzii se foloseşte aceiaşi schemă în care însă dioda D se montează invers (punctat ca în figură). In această situaţie temporizatorul pneumatic analog este cel din figura 4.155 a.

 

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Aceste echipamente se folosesc deseori pentru a realiza anumite secvenţe de prelucrare a semnalelor. Deşi programatoarele electronice câştigă un câmp tot mai vast de aplicabilitate, având costuri tot mai scăzute şi performanţe tehnice tot mai ridicate, în aplicaţiile simple releul 6 de comutaţie este încă utilizat datorită costurilor scăzute şi performanţelor satisfăcătoare obţinute. În figura 4.160 este prezentată schema de principiu a unui releu electromecanic; se pot identifica următoarele elemente constructive:
bobina 5, montată pe armătura fixă 7
– armătura mobilă 3, ce poate oscila în jurul articulaţiei “O”, şi pe care se află semicontactul mobil cm;
– semicontactele fixe cf2 şi cf4;
– arcul de revenire 6.

untitled

 

Fig.4.160

Practic, releul controlează două contacte. în situaţia în care bobina 5 nu este excitată, contactul 1-2 este închis iar contactul 1-4 deschis. Atunci când bobina este alimentată cu curent (este excitată) ea dă naştere unei forţe magnetice care se exercită asupra armăturii mobile, sub efectul căreia aceasta pivotează în jurul articulaţiei “O”; în acest fel contactul 1 – 2 se deschide, iar contactul 1 – 4 se închide. Când bobina este dezactivată, arcul de revenire readuce armătura mobilă în poziţia iniţială, şi prin aceasta şi contactele în starea iniţială.
Bobina este dotată cu propriile sale borne Ai şi A2, acest lucru permite alimentarea ei de la o altă sursă decât cea care alimentează circuitul de putere mare pe care îl comută contactele. De exemplu, se poate alimenta bobina de la o sursă de 24 V (cc) iar circuitul de înaltă putere de la o sursă de 220 V (ca).
Releul electromecanic joacă astfel rolul unui dispozitiv de decuplare, pentru că el separă fizic circuitul de înaltă putere de circuitul de comandă, ceea ce îl pune pe acesta din urmă la adăpost de semnale de putere foarte mare. în plus, armătura releului poate avea mai multe rânduri de contacte; se pot conecta astfel atâtea circuite diferite câte contacte sunt. Simbolizarea acestui echipament este prezentată în figura 4.161. În figura 161 a este prezentat simbolul pentru un releu cu două contacte, unul NÎ iar celălalt ND, iar în figura 4.161 b este prezentat simbolul unui releu cu patru contacte, două ND şi două 7V7.

untitled

 

Fig.4.161

Dezavantajele releelor electromecanice sunt timpul mare de răspuns (câteva milisecunde) şi faptul că contactele se uzează în timp. De aceea există astăzi tendinţa de a le înlocui cu relee electronice. Releele electronice permit comutarea circuitelor de curent continuu precum şi a celor de curent alternativ. Unele dintre aceste relee acceptă curenţi de o intensitate ce poate atinge 40 A. în raport cu releele electromecanice, releele electronice sunt mai scumpe, nu sunt dotate decât cu un contact şi nu pot suporta suprasarcini. în schimb, ele sunt silenţioase, nu se uzează şi au timp de răspuns foarte mic.

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 




SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

În automatizările industriale sunt frecvente situaţiile în care transmiterea semnalelor trebuie să se facă cu o anumită întârziere de ordinul fracţiuni de secundă până la zeci de minute.
Prin introducerea releelor de temporizare se simplifică schemele de comandă, realizându-se mai uşor şi mai sigur secvenţe funcţionale de durată, cum ar fi: antrenarea pentru câteva secunde a sculelor (burghie, freze, foarfece etc), suflarea unor jeturi de aer pe piese pentru răcire sau curăţire, deschiderea sau închiderea unor robinete.
În figura 4.155 sunt prezentate schemele de principiu ale temporizatoarelor pneumatice uzuale şi pentru fiecare caz în parte modul de variaţie în timp a semnalului de comandă i şi a semnalului de putere e. Un asemenea temporizator este format dintr-un circuit de întârziere R – C şi un distribuitor D, 3/2 normal atmosferă (fig.4.155 a, c, e şi f) sau normal presiune (fig.4.155 b, d şi g). Semnalul de comandă i este introdus în camera de comandă a distribuitorului printr-o rezistenţă reglabilă R, care împreună cu capacitatea pneumatică de volum V, determină perioada de temporizare. Atunci când presiunea din camera de comandă a distribuitorului atinge valoarea de comutare acesta trece de pe poziţia preferenţială (0) pe poziţia comandată (1). La dispariţia semnalului de comandă i camera se descarcă rapid prin supapa de sens unic Ss, iar distribuitorul revine în poziţia preferenţială. Excepţie face soluţia din figura 4.155 e, unde descărcarea camerei de comandă a distribuitorului se face cu o întârziere reglată printr-un al doilea circuit R – C.
În figura 4.156 este prezentat un temporizator ce materializează schema de principiu din figura 4.155 a.

untitled

Fig.4.155

 

untitled

 

Fig.4.156

 

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

 

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape