SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL
Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram
Regulatoare de presiune
Aceste echipamente, reprezentate principial în figura 4.27, realizează următoarele două funcţii:
– reglează presiunea de la ieşirea echipamentului pe la valoarea dorită în intervalul
[0,Pi -Δhmin], unde Δhmin reprezintă pierderea de presiune pe traseul intrare – ieşire atunci când secţiunea de curgere prin echipament este egală cu secţiunea sa nominală;
– menţine presiunea reglată constantă, în anumite limite, atunci când în timpul funcţionării variază presiunea de intrare, Pi şi/sau se modifică consumul de debit mc din aval de echipament. Datorită acestor funcţii îndeplinite de echipament, el este întâlnit fie sub denumirea de reductor de presiune, fie sub denumirea de stabilizator sau regulator de presiune. În fapt echipamentul este o supapă normal deschisă, de reducţie (paragraful 4.6.3).
Presiunea de ieşire este reglată prin intermediul membranei m; pe suprafaţa de jos a membranei acţionează presiunea de ieşire pe, în timp ce pe cealaltă suprafaţă acţionează arcul a a cărui forţă de pretensionare este reglabilă prin intermediul şurubului s.
Atunci când forţa de pretensionare este zero, membrana m se află în poziţia de referinţă, iar supapa plană Sp este poziţionată pe scaunul său 5; aceasta înseamnă că presiunea de ieşire este zero.
Pentru o anumită forţă de pretensionare, fie aceasta Fa0, centrul rigid al membranei şi odată cu el şi tija t şi supapa Sp se vor deplasa faţă de poziţia de referinţă cu săgeata fo. În acest fel între supapa plană Sp şi scaunul său S se va genera o secţiune de curgere căreia îi va corespunde o anumită pierdere de presiune Δh0; presiunea de ieşire va fi atunci pe0 = pi0 –Δh0 Deci, prin intermediul forţei de pretensionare (reglabilă cu ajutorul şurubului s), se poate obţine la ieşirea echipamentului presiunea dorită. În momentul efectuării reglajului, presiunea de intrare şi consumul de debit din aval de echipament au fost considerate constante la valorile pi0, şi respectiv mc0 . Dacă după un timp presiunea de intrare scade/creşte la valoarea pi1, într-o primă etapă presiunea de ieşire tinde să scadă/crească. Acest lucru determină deplasarea membranei şi odată cu ea şi a supapei în jos/sus, într-o nouă poziţie de echilibru, şi în consecinţă scăderea/creşterea pierderii de presiune pe secţiunea internă a echipamentului. In acest fel presiunea de ieşire rămâne constantă, la valoarea reglată pe0.
Dacă după un anumit timp consumul de debit din aval de echipament scade/creşte, într-o primă etapă există tendinţa creşterii/scăderii presiunii de ieşire. Acest lucru determină deplasarea membranei, şi odată cu ea şi a supapei în sus/jos, şi în consecinţă micşorarea/creşterea secţiunii de curgere prin echipament, şi deci adaptarea debitului de ieşire la valoarea celui cerut de sistemul deservit de echipament.
În cazul în care consumul de debit devine zero, secţiunea de curgere prin echipament devine nulă. Eventualele scăpări de aer (datorate unor imperfecţiuni ale etanşării în zona scaun – supapă) pot determina creşterea presiunii de ieşire. În această situaţie membrana m se deplasează în sus, şi cum deplasarea supapei Sp şi a tijei t nu mai este posibilă (este împiedicată mecanic), tija t pierde contactul cu scaunul prelucrat în talerul inferior U (fig.4.27 şi 4.28 b), realizându-se în acest fel (prin orificiile o1 şi o2) punerea în legătură cu atmosfera a circuitului din aval de echipament şi deci în acest fel eliminarea surplusului de aer şi menţinerea constantă la valoarea pe0 a presiunii de ieşire.
Fig.4.27
Fig.4.28
În figura 4.28 este prezentată o secţiune printr-un asemenea echipament, în cazul în care debitul cerut de consumator este relativ mare, regulatorul trebuie dimensionat ca atare; aceasta înseamnă că secţiunea de curgere prin regulator este de valoare mare, iar pentru reglarea presiunii de ieşire este necesar un arc adecvat. Opţiunea pentru un arc puternic conduce la reducerea sensibilităţii regulatorului. în această situaţie, precum şi în cazul în care operaţia de reglare a presiunii de ieşire trebuie realizată de la distanţă, forţa elastică de referinţă este înlocuită cu o forţă de presiune de referinţă obţinută cu ajutorul unui regulator de presiune acţionat manual, numit regulator pilot.
Fig.4.29
În figura 4.29 este prezentată o secţiune printr-un regulator de presiune pilotat.
La această construcţie, arcul 1 este folosit numai pentru a menţine în contact supapa 2 cu scaunul prelucrat în corp atunci când echipamentul nu este alimentat. Presiunea de pilotaj se instalează în camera 4 şi se exercită pe ansamblul format din cele două membrane 5. Forţa de presiune creată astfel înlocuieşte forţa de pretensionare a arcului întâlnit la construcţiile nepilotate.
Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram
Articole relationate:
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL
Alte articole:
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE
STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI
STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI
Introducere in pneumatica – partea 1
Introducere in pneumatica -partea 2
Link-uri utile:
Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431)
Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI
Cilindri pneumatici compacti ACQ
Amortizoare de soc seria ACA reglabile
Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE
Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200
