|

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

Introducere

Aşa cum s-a arătat în paragraful anterior, conectarea sistemului de acţionare la reţeaua de aer comprimat (fig.4.22) trebuie făcută prin intermediul unui grup de echipamente, numit în continuare grup de pregătire a aerului. Acest grup este compus din: filtru, regulator de presiune, ungător. Rolul lui este de a furniza sistemului de acţionare deservit un aer comprimat curat, reglat la presiunea cerută de consumator şi lubrifiat.

Un grup de pregătire a aerului comprimat este realizat prin înserierea echipamentelor precizate mai sus (în mod obligatoriu în ordinea amintită). În anumite situaţii există posibilitatea ca grupul să conţină în structura sa mai mult de un echipament de acelaşi tip (de exemplu pot fi folosite două filtre, urmărindu-se prin aceasta livrarea către consumator a unui aer mai curat). De asemenea, uneori grupul poate să conţină în afara echipamentelor precizate şi alte echipamente auxiliare, cum sunt: un robinet, un dispozitiv de alimentare progresivă a consumatorului la pornire, blocuri de derivaţie.
Nu de puţine ori filtrul şi regulatorul de presiune sunt realizate într-o construcţie modulară.
Trebuie subliniat faptul că există aplicaţii care nu necesită un grup de pregătire a aerului cu o structură standard. în cazul în care nu se impun condiţii severe asupra valorii presiunii aerului, prezenţa regulatorului de presiune nu este necesară. De asemenea, dacă existenţa uleiului periclitează procesul tehnologic deservit de sistemul de acţionare (de exemplu în anumite aplicaţii din industria textilă, farmaceutică, alimentară, tehnică dentară) ungătorul lipseşte din structura grupului.
În figura 4.24 este prezentat un grup de pregătire a aerului cu o structură standard. Robinetul este în fapt un distribuitor 3/2 (cu trei orificii şi două poziţii), cu poziţie reţinută, comandat manual sau pneumatic. În una din poziţiile stabile de funcţionare distribuitorul alimentează cu aer comprimat sistemul, în cealaltă blochează orificiul de presiune şi descarcă la atmosferă sistemul deservit de grup.Untitled

Fig. 4.24

Blocurile de derivaţie permit preluarea de aer comprimat dintr-un anumit punct al grupului. De exemplu, dacă anumite echipamente din sistem nu funcţionează cu aer lubrifiat, prin intercalarea unui bloc de derivaţie între regulator şi ungător se poate capta pentru aceste echipamente aer nelubrifiat din amonte de ungător.

Filtre

Aceste echipamente îndeplinesc atât rolul de filtrare propriu-zisă cât şi pe acela de separator de apă. La nivelul acestui echipament filtrarea se face, de obicei, în două trepte.
Aerul comprimat intră, mai întâi, în treapta de filtrare prin inerţie, în care sunt separate particulele grele de impurităţi şi picăturile de apă. Pentru aceasta, odată pătruns în echipament aerului i se imprimă o mişcare turbionară. Ca urmare condensul şi impurităţile mai mari sunt proiectate pe peretele interior al paharului filtrului, de unde se scurg la baza acestuia.
A doua treaptă realizează o filtrare mecanică. La acest nivel se face o filtrare fină cu ajutorul unui cartuş filtrant, care reţine particulele fine de impurităţi mecanice. Unele filtre sunt prevăzute şi cu un element magnetic care realizează reţinerea particulelor metalice din masa de aer. Cartuşele filtrante se pot realiza din:
– sită metalică; acestea se folosesc frecvent pentru filtrări medii (fineţe de filtrare de 40 … 250 μm);
– ţesături textile sau materiale fibroase (pâslă, fetru, hârtie, carton, vată de sticlă); aceste cartuşe prezintă următoarele avantaje: sunt ieftine, pot lua orice formă şi permit obţinerea unei fineţi de filtrare foarte bune (1 … 2 μm); în schimb au o rezistenţă mecanică şi o rigiditate foarte scăzute, iar la presiuni mari există pericolul de desprindere a fibrelor din care sunt confecţionate, urmată de antrenarea acestora în sistem; curăţirea şi recondiţionarea lor este practic imposibilă;
– materiale sinterizate; în acest caz cartuşele se obţin prin sinterizarea unor pulberi metalice de formă şi dimensiuni apropiate, fără adaos de liant, confecţionate din bronz şi mai rar din oţel inoxidabil, nichel, argint sau alamă; prezintă următoarele avantaje: sunt foarte eficiente, permit obţinerea unei fineţi de filtrare într-un domeniu larg (2 …10μm), pierderile de presiune pe ele sunt mici, sunt rezistente la coroziune, au durabilitate mare, pot fi curăţate şi recondiţionate uşor; dezavantajul acestor cartuşe constă în preţul lor de cost mai ridicat.
În figura 4.25 este prezentată o secţiune printr-un asemenea echipament. Aerul pătrunde prin orificiul de intrare i după care trece în paharul transparent 5 prin piesa de turbionare 4 (o piesă cu aripioare) care îi imprimă o mişcare elicoidală, pe parcursul căreia datorită forţelor centrifuge care iau naştere, particulele mai mari şi condensul sunt proiectate pe peretele interior al paharului 5; datorită câmpului gravitaţional şi poziţiei lor periferice, în afara curentului principal de aer ele se scurg în camera de colectare C, despărţită de restul paharului prin deflectorul 8. Când jetul de aer întâlneşte deflectorul 8 acesta îşi schimbă direcţia de curgere cu 180°; aerul traversează în continuare elementul filtrant 6 care reţine impurităţile mai fine. Impurităţile şi apa colectate în camera C sunt golite periodic sub presiunea aerului cu ajutorul robinetului 10. În cazul în care cantitatea de condens ce trebuie eliminată este relativ mare este posibilă utilizarea unui dispozitiv automat de descărcare. Un asemenea dispozitiv este prezentat în figura 4.26; acest dispozitiv se montează la partea de jos a paharului în locul robinetului 10 (fig.4.25).
Când lichidul din condens ajunge la o limită prestabilită, plutitorul 1 se ridică sub acţiunea apei şi provoacă deschiderea supapei Si. în acest moment aerul sub presiune ajunge prin tubul 4 în camera C1 a membranei m şi dezvoltă pe suprafaţa acesteia o forţă de presiune care are drept efect deplasarea membranei şi odată cu ea deschiderea supapei de purjare S2. Sub efectul aerului comprimat impurităţile şi apa sunt expulzate în atmosferă.UntitledFig.4.25UntitledFig.4.26

 

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

Articole Similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *