SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE
Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram
“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”
Introducere
În structura unui sistem de acţionare pneumatic (fig.4.3) se pot identifica două subsisteme:
■ subsistemul de putere, format din generatorul de energie GE, echipamentele de reglare şi control a puterii pneumatice ERC şi motorul pneumatic MP;
■ subsistemul de comandă, format din unitatea de comandă UC, elementele de intrare EI, elementele de interfaţă I şi senzorii S.
Dacă la nivelul subsistemului de putere se transmite un flux energetic important, la nivelul subsistemului de comandă se transmite un flux informaţional. Acest lucru îşi pune amprenta asupra principiilor care stau la baza proiectării echipamentelor componente ale acestui subsistem. Aici, randamentul nu mai reprezintă criteriul principal de apreciere; la un asemenea echipament se urmăreşte în mod deosebit ca el să-şi realizeze cu precizie funcţia şi să prezinte siguranţă în funcţionare. Semnalele cu care lucrează aceste echipamente au un nivel energetic scăzut. Este motivul pentru care elementele constructive ale lor nu sunt solicitate, şi în consecinţă dimensionarea lor nu se face din considerente de rezistenţă. O altă caracteristică a acestor echipamente constă în faptul că au o construcţie miniaturizată.
Semnalele cu care lucrează subsistemul de comandă pot fi electrice sau pneumatice.
În acest paragraf vor fi prezentate atât elementele specifice unui subsistem pneumatic de comandă, cât şi cele specifice unui subsistem electric de comandă, în concluzie, în continuare se vor analiza:
butoane şi limitatoare de cursă;
elemente de interfațare;
senzori;
elemente şi blocuri logice;
temporizatoare;
întrerupătoare şi comutatoare electrice;
relee de comutaţie;
relee de timp;
presostate.
Tot aici, deşi nu fac parte din subsistemul de comandă vor fi prezentate şi capetele de vidare.
Butoane şi limitatoare de cursă.
Aceste elemente sunt specifice sistemelor de acţionare pneumatice, la care subsistemul de comandă lucrează cu semnale pneumatice.
Un asemenea sistem, omogen din punct de vedere energetic, prezintă o serie de avantaje: siguranţă în funcţionare, fiabilitate ridicată în condiţii grele de lucru, posibilitatea minimizării sistemului prin eliminarea elementelor de interfaţă, posibilitatea de a lucra în condiţii de mediu dificile (în prezenţa vibraţiilor, a prafului şi mai ales a umidităţii, care fac dificilă folosirea componentelor electronice, evitându-se folosirea componentelor protejate adecvat, mult mai scumpe decât cele uzuale).
Butoanele şi limitatoarele de cursă sunt, în fapt, distribuitoare de mici dimensiuni (3/2), cu poziţie preferenţială, comandate manual, în cazul butoanelor, sau mecanic, în cazul limitatoarelor de cursă.
Butoanele au rolul de a genera un semnal pneumatic necesar de regulă iniţializării unui sistem de acţionare automat sau întreruperii evoluţiei sistemului respectiv.
În schimb, limitatoarele de cursă au rolul de a confirma prezenţa unui obiect într-un anumit punct al spaţiului de lucru, fie de a confirma trecerea unui element mobil printr-un anumit punct al spaţiului de lucru.
Din punct de vedere constructiv aceste echipamente nu diferă de cele folosite în mod uzual în subsistemul de putere. Şi aici, se pot întâlni atât construcţii cu sertar cilindric cu mişcare de translaţie, cât şi construcţii cu supape. În acest caz însă, datorită faptului că aceste echipamente lucrează cu semnale pneumatice, de presiune mică, ele au dimensiuni reduse. În mod uzual ele sunt prevăzute cu orificii de legătură filetate M5.
În figura 4.122 sunt prezentate simbolurile acestor echipamente, după cum urmează:
– figura a1 – buton normal atmosferă;
– figura a2 – buton normal presiune;
– figura b1 – întrerupător normal atmosferă;
– figura b2 – întrerupător normal presiune;
– figura c1 – limitator de cursă normal atmosferă, ce poate fi acţionat în ambele sensuri (fig.4.88 b1);
– figura c2 – limitator de cursă normal presiune, ce poate fi acţionat în ambele sensuri;
– figura d1 – limitator de cursă normal atmosferă, acţionat într-un singur sens (fig.4.88 CI);
– figura d2 – limitator de cursă normal presiune, acţionat într-un singur sens.
Limitatoarele de cursă la care direcţia forţei de acţionare este în lungul axei echipamentului se mai numesc şi întrerupătoare; acestea au dimensiuni de gabarit identice cu cele ale microîntrerupătoarelor electrice din considerente de interschimbabilitate. De cele mai multe ori însă, direcţia forţei de acţionare la un limitator de cursă este perpendiculară pe axa echipamentului.
În figura 4.123 sunt prezentate două construcţii de microîntrerupătoare; cel din figura 4.123 a are simbolul prezentat în figura 4.122 b1, iar cel din figura 4.123 b are simbolul prezentat în figura 4.122 b2.
În cazul construcţiilor uzuale de limitatoare de cursă forţa de acţionare variază de la câţiva Newton până la 20 …30 N. Există şi construcţii (fîg.4.124) la care forţa de acţionare este mult redusă, ajungându-se până la zecimi de Newton. în figura 4.124 a este prezentată o construcţie cu pârghie elastică, la care contactul unui obiect cu pârghia, după orice direcţie, provoacă acţionarea echipamentului. Varianta din figura 4.124 b este cu clapetă de comandă unghiulară; acţionarea echipamentului este dată de rotaţia pârghiei fie în sens orar, fie în sens antiorar. Lungimea pârghiei poate fi fixă (ca în fig.4.124 b) sau reglabilă, în figura 4.125 este prezentat un limitator de cursă pilotat. Acest limitator este normal atmosferă (atunci când rola 12 nu este acţionată orificiul de consumator(2) este pus în legătură cu orificiul de atmosferă (3)). Arcul 14 este astfel pretensionat încât supapa 2 să rămână pe scaunul său 3; asupra supapei alături de forţa arcului acţionează şi forţa dezvoltată de presiunea de intrare pe suprafaţa inelară Ss. Prin acţionarea rolei 12 se realizează deplasarea supapei 7 de pe scaunul său şi alimentarea cu presiune a camerei C.
Fig.4.122
Fig.4.123
Sub efectul presiunii ansamblul mobil format din membrana 5, tija 4 şi supapa plană 13 coboară; se închide mai întâi legătura dintre orificiile (2) şi (3) după care, prin deplasarea supapei principale 2 de pe scaunul său, se stabileşte legătura orificiului de presiune (1) cu cel de consumator (2).
Fig.4.124
Fig.4.125
Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram
Articole relationate:
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII
Alte articole:
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR
TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE
STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI
STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI
Introducere in pneumatica – partea 1
Introducere in pneumatica -partea 2
Link-uri utile:
Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431)
Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI
Cilindri pneumatici compacti ACQ
Amortizoare de soc seria ACA reglabile
Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE
Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200
Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200
