PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

În prima parte, au fost prezentate etapele ce trebuie parcurse la proiectarea unui sistem de acţionare. O etapă importantă în succesiunea prezentată o reprezintă proiectarea „schemei funcţionale”, în care sunt reprezentate prin semne convenţionale (simboluri grafice) toate echipamentele ce compun sistemul de acţionare, precum şi conexiunile dintre ele, fără a ţine seama de amplasamentul real al acestor echipamente, în paragrafele anterioare ale acestui capitol au fost prezentate sub următoarele aspecte: rol funcţional, mod de simbolizare, principiu constructiv – funcţional, parametri tehnici, avantaje, dezavantaje etc. echipamentele din componenţa unui sistem de acţionare pneumatic. Toate acestea reprezintă suficiente informaţii pe baza cărora se poate concepe schema funcţională a unui sistem de acţionare pneumatic. Indiferent de complexitatea sistemului schema sa funcţională poate fi concepută în mai multe variante. Soluţia optimă este cea care îndeplineşte toate condiţiile de funcţionare impuse prin tema de proiectare şi în acelaşi timp este compusă dintr-un număr minim de echipamente. Pentru a putea ajunge la această soluţie este necesar, ca şi în hidraulică, cunoaşterea subsistemelor de bază, precum şi a unor metode de proiectare. Iată de ce, în cele ce urmează vor fi abordate, cu precădere, aceste probleme.
De la început trebuie făcută o distincţie între schemele funcţionale ale sistemelor pneumatice de acţionare care folosesc în subsistemul de comandă energie electrică şi cele care folosesc energie pneumatică.
Proiectare schemei funcţionale a unui sistem de acţionare pneumatic are ca punct de pornire una dintre diagramele funcţionale ale sistemului.

 

Diagrame funcţionale
Proiectarea unui sistem de acţionare pneumatic presupune într-o primă fază definirea ciclului după care evoluează sistemul. Aceasta se poate face prin trasarea uneia dintre diagramele funcţionale: diagrama mişcare – faze sau graful funcţional.
Diagrama mişcare – faze sau ciclograma de funcţionare este o diagramă funcţională în care mişcările ansamblurilor mobile ale tuturor motoarelor din sistem sunt reprezentate în funcţie de fazele ciclului de lucru. Pentru o mai bună înţelegere se consideră următoarele două exemple aplicative:
– dispozitivul de apucare din figura 4.166;
– dispozitivul de alezat din figura 4.167.
În primul caz piesa p trebuie transportată din postul de lucru I în postul II. Pentru aceasta în structura dispozitivului de apucare există două motoare pneumatice liniare, cilindri A şi B. Cilindru B este cu dublă acţiune, în timp ce cilindrul A poate fi cu dublă sau simplă acţiune. în continuare se va considera varianta în care şi cilindrul A este tot cu dublă acţiune.

untitled

 

Fig.4.166

La iniţierea ciclului, cele două tije ale cilindrilor A şi B sunt retrase. Ciclul presupune parcurgerea următoarelor faze:
– faza l: tija cilindrului A avansează, realizându-se astfel prinderea piesei p;
– faza 2: tija cilindrului B avansează, deplasând astfel piesa p din postul I în postul II;
– faza 3: tija cilindrului A se retrage, eliberând piesa p;
– faza 4: tija cilindrului B se retrage, repoziţionându-se pentru un nou ciclu.
În continuare, în exemplele considerate, mişcările ansamblurilor mobile ale motoarelor vor fi notate cu litere mari (corespunzătoare motorului) urmate de semnul + atunci când mişcarea este de avans şi cu semnul – atunci când mişcarea este de revenire.
Pentru exemplul deja prezentat succesiunea fazelor este: A+, B+, A-, B-. în cazul dispozitivului de alezat prezentat în figura 4.167 există tot două motoare pneumatice liniare A şi B. Cilindrul B este cu dublă acţiune şi realizează deplasarea piesei de alezat p în raport cu alezorul a. Cilindrul A realizează prinderea şi desprinderea piesei ce trebuie prelucrată în postul de lucru. Acest cilindru poate fi cu dublă sau simplă acţiune. Şi în acest exemplu se va considera cilindrul A cu dublă acţiune. în momentul iniţial cele două tije ale cilindrilor sunt retrase. Ciclul de lucru conţine următoarele faze:
– faza 1: tija cilindrului A avansează, piesa p fiind fixată în postul de lucru;
– faza 2: tija cilindrului B avansează, obţinându-se avansul de lucru;
– faza 3: tija cilindrului B se retrage;
– faza 4: tija cilindrului A se retrage, piesa prelucrată fiind eliberată.
În acest caz succesiunea fazelor ce compun ciclul de lucru este: A+, B+, B-, A-.

untitled

 

Fig.4.167

În figura 4.168 sunt prezentate diagramele mişcare – faze pentru cele două exemple considerate, şi anume:
– în figura 4.168 a pentru primul exemplu;
– în figura 4.168 b pentru cel de-al doilea exemplu.

untitled

 

Pentru fiecare cilindru sunt prevăzute două segmente orizontale, marcate cu „0″ şi „1″:
– segmentul inferior, marcat cu „0″ indică poziţia retrasă a ansamblului mobil (cap de cursă pe retragere);
– segmentul superior, marcat cu „1″ indică poziţia avansată a ansamblului
mobil (cap de cursă pe avans).
În abscisă se delimitează cu linii verticale un număr de spaţii egal cu numărul de faze ale ciclului. Segmentele înclinate cu pantă pozitivă indică mişcări de avans, cele orizontale repaus la cap de cursă, iar segmentele înclinate cu pantă negativă mişcări de retragere.
În concluzie, diagrama mişcare – faze din figura 4.168 a furnizează următoarele informaţii:
• în faza 1 cilindrul A avansează, iar cilindrul B se află în repaus la capătul de cursă pe retragere;
• în faza 2 cilindrul A se află în repaus la capătul de cursă pe avans, iar cilindrul B avansează;
• în faza 3 cilindrul A revine, iar cilindrul B se află în repaus la capătul de cursă pe avans;
• în faza 4 cilindrul A se află în repaus, iar cilindrul B revine. Diagrama, aşa cum a fost prezentată, nu furnizează indicaţii asupra semnalelor care se generează în timpul unui ciclu şi asupra modalităţilor de închidere a ciclului.
Se poate completa diagrama cu noi informaţii, şi anume:
■ locul în care un element de semnalizare (un limitator de cursă) este activat se marchează printr-un punct îngroşat;
■ efectul produs de un element de semnalizare activat este indicat printr-o săgeată; de exemplu, în figura 4.158 a trecerea de la faza 2 la faza 3 este obţinută cu elementul de semnalizare b1, amplasat la capătul de cursă pe avans al cilindrului B, care atunci când este activat determină retragerea tijei cilindrului A.
În figura 4.169 a este reprezentată situaţia în care mai multe semnale de sfârşit de cursă condiţionează trecerea la o fază succesivă (folosind un element logic „ŞI”), în figura 4.169 b situaţia în care mai multe motoare sunt acţionate simultan în cadrul aceleiaşi faze, iar în figura 4.169 c cazul în care ciclul de lucru conţine o fază de temporizare.

untitled

 

Fig.4.169

Informaţii cu privire la timpul de desfăşurare al unui ciclu pot fi furnizate printr-o diagramă mişcare – timp; această diagramă se diferenţiază prin faptul că în abscisă apare timpul, lungimea fiecărei faze fiind reprezentată în mod proporţional cu durata ei. O asemenea diagramă, obţinută pornind de la cea din figura 4.168 a este prezentată în figura 4.170.
Graful funcţional este o diagramă funcţională care descrie în mod sintetic ciclul de lucru al unui sistem de acţionare. Fiecare fază a ciclului este reprezentată prin intermediul unei căsuţe, numerotate cu acelaşi număr ca şi faza pe care o reprezintă, faze legate între ele prin linii de interconexiune. Lângă fiecare căsuţă este indicat semnalul de comandă corespunzător fazei respective. În cele ce urmează aceste semnale se notează cu aceeaşi literă ca şi motorul, numai că se folosesc litere mici; semnul + indică un semnal care determină avansul ansamblului mobil al motorului, iar semnul – un semnal care determină retragerea. Semnalele care sunt generate de limitatoarele de cursă au aceeaşi literă ca şi motorul pe care îl deservesc, numai că se folosesc litere mici cu indicele 0 pentru starea de retragere sau de repaus şi cu indicele 1 pentru starea de ieşire.
Cu titlu informativ în figura 4.171 sunt reprezentate grafurile funcţionale corespunzătoare exemplelor din figurile 4.166 şi 4.167. în aceste diagrame apare evidenţiată căsuţa „0″ care corespunde stării de repaus. Există şi posibilitatea renunţării la această fază, aşa cum este arătat în figura 4.172. în acest caz starea de repaus este obţinută la sfârşitul fazei 4, fiind înglobată în această fază care are un dublu cadru, ce semnifică starea de repaus la sfârşitul ciclului.

untitled

Fig.4.170 untitled

Fig.4.171

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – SUPAPELE DE SENS

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – BUTOANE SI LIMITATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTERFATA

 SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – TEMPORIZATOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – INTRERUPATOARE, COMUTATOAR SI SESIZOARE DE CURSA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE COMUTATIE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – RELEE DE TIMP

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – PRESOSTATE

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

× Contact rapid WhatsApp Available from 08:00 to 18:00