SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE PENTRU CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”

Supapele de presiune pneumatice au rolul funcţional de a controla sau regla presiunea agentului de lucru dintr-un circuit situat fie în amonte, fie în aval de echipament; în anumite situaţii cu un asemenea echipament se poate realiza conectarea sau deconectarea circuitului deservit, lucru ce se obţine în urma unei comenzi externe (o presiune de comandă).

untitled

 Fig. 4.118

Aceste echipamente sunt prevăzute cu două orificii, unul de intrare, notat cu P şi unul de ieşire, notat de obicei cu A. Şi aici, ca şi în cazul supapelor hidraulice (paragraful 3.3.3), în absenţa presiunii echipajul mobil al supapei (supapa propriu – zisă) poate întrerupe legătura între P şi A, caz în care supapa se numeşte normal închisă, sau poate stabili legătura între P şi A, caz în care supapa se numeşte normal deschisă.
Trebuie subliniat faptul că prin aceste echipamente curgerea are loc întotdeauna în sensul de la P către A. Dacă în timpul funcţionării există posibilitatea ca presiunea de la orificiul A să fie mai mare decât presiunea de la orificiul P, echipamentul se montează în paralel cu o supapă de sens unic, prin care se ocoleşte supapa. Intre supapele de presiune pneumatice şi cele hidraulice există multe lucruri comune, sub aspectul construcţiei, funcţionării, simbolizării. Diferenţa principală constă în faptul că la supapele pneumatice lipseşte circuitul de drenaj.
Supapele normal închise (fig.4.119) din punct de vedere constructiv se aseamănă cu cele de sens unic (fig.4.109), singura deosebire constând în faptul că aici, forţa de pretensionare a arcului 4 poate fi modificată la valoarea dorită. Acest lucru se realizează cu ajutorul şurubului de reglare 6 şi a pistonului 5. Etanşarea se realizează prin intermediul inelului “O” 8.
Asupra echipajului mobil acţionează în permanenţă două forţe: forţă de presiune Fp şi forţa de pretensionare a arcului 4, forţă stabilită la valoarea dorită printr-un reglaj, de cele mai multe ori manual; controlul presiunii aerului se realizează deci prin compararea celor două forţe amintite mai sus.

untitled

 Fig.4.119

 

Forţa de presiune are expresia Fp=Px·S,unde S reprezintă secţiunea supapei iar px, în cazul supapelor normal închise, poate fi fie presiunea de la orificiul P, fie o presiune de pe un alt circuit. În primul caz spunem că supapa este cu comandă internă, iar în cel de-al doilea cu comandă externă.
Este de la sine înţeles că în cazul supapelor cu comandă externă echipamentul trebuie prevăzut cu un al treilea orificiu la care se racordează circuitul a cărui presiune comandă supapa. O asemenea construcţie este prezentată principial în figura 4.120.

untitled

 

Fig.4.120

La această supapă circuitul de comandă este izolat de circuitul controlat. Presiunea de comandă px se instalează în camera C şi acţionează asupra membranei 8. La nivelul acestei membrane se compară în permanenţă forţa de presiune datorată lui px cu forţa de pretensionare a arcului 11, reglată la valoarea dorită prin intermediul piuliţei 7. Atâta timp cât forţa de presiune este mai mică decât forţa de pretensionare a arcului ansamblul mobil format din membrana 8 şi tija 13 rămâne în poziţia figurată. Totodată ansamblul mobil intermediar, format din tija intermediară 4, caseta 6 şi arcul 12 rămâne şi el în poziţia din figură. În această situaţie deoarece supapa sferică 2 este menţinută în contact cu scaunul conic prelucrat în corpul 1 de către fluidul sub presiune existent la orificiul de intrare P, legătura dintre P şi A este întreruptă. în momentul în care forţa dezvoltată de presiunea de comandă pe suprafaţa membranei depăşeşte forţa de pretensionare a arcului cele două ansambluri mobile se deplasează şi, mai întâi, se închide legătura existentă între consumatorul conectat la orificiul de ieşire al echipamentului A cu atmosfera, şi apoi, în momentul în care tija 4 vine în contact cu supapa sferică 2 se stabileşte conexiunea între orificiile P şi A.
Întregul echipament poate fi privit ca un ansamblu format dintr-un distribuitor 3/2, cu poziţie preferenţială, normal atmosferă, comandat pneumatic şi o supapă de presiune, normal închisă, al cărui orificiu de ieşire este camera de comandă a distribuitorului, comandată la rândul ei cu o presiune de pe un circuit extern. în figura 4.120 b este prezentat simbolul detaliat al acestui echipament, iar în figura 4.120 c simbolul simplificat.
Supapele pneumatice normal închise se diferenţiază după tipul comenzii (internă sau externă) şi după modul de conectare a orificiului de ieşire (la atmosferă sau la un consumator). Prin prisma celor de mai sus supapele se pot clasifica în: supape de siguranţă, supape de succesiune, supape de deconectare şi supape de conectare. Toate sistemele de acţionare pneumatice sunt prevăzute cu una sau mai multe supape. în figura 4.121 este imaginat un sistem de acţionare pneumatic, care conţine în structura sa toate tipurile de supape amintite mai sus.

untitled

Fig.4.121

Supapa de siguranţă SSig are caracteristic următoarele: comanda este internă, iar ieşirea este pusă în legătură cu atmosfera; o asemenea supapă se folosesc pentru a limita presiunea din sistem la valoarea reglată pri. Atâta timp cât presiunea din sistem este mai mică decât valoarea reglată supapa rămâne închisă. În momentul în care presiunea din sistem tinde să depăşească valoarea pri supapa se deschide şi o parte din debit este descărcată în atmosferă; în acest fel presiunea se menţine la valoarea reglată. Se observă că o asemenea supapă se montează în derivaţie cu circuitul pe care îl deserveşte.
Supapa de succesiune Ssuc are caracteristic următoarele: comanda este internă, iar ieşirea este conectată la un consumator; în acest caz rolul supapei este de a alimenta cu aer consumatorul din aval de ea, aici consumatorul 2, atunci când presiunea pe circuitul din amonte de supapă atinge valoare reglată pr2. Practic, această supapă stabileşte o succesiune în ceea ce priveşte alimentarea celor două circuite: mai întâi este alimentat consumatorul 1, apoi consumatorul 2.
Supapa de deconectare Sdec are caracteristic următoarele: comanda este externă, iar ieşirea este pusă în legătură cu atmosfera; în acest caz rolul supapei este de stabili legătura între circuitul consumatorului 2 şi atmosferă, deci de a deconecta acest consumator, atunci când presiunea de comandă pC2 devine mai mare sau egală cu presiunea reglată.
Supapa de conectare Scon are caracteristic următoarele: comanda este externă, iar ieşirea este conectată la un consumator; în acest caz rolul supapei este de a alimenta cu aer consumatorul 3, atunci când presiunea de comandă pC3 devine mai mare sau egală cu presiunea reglată.
Supapele normal deschise pot fi, ca de altfel şi cele normal închise, cu comandă internă sau cu comandă externă. În ceea ce priveşte orificiul de ieşire A acesta întotdeauna se conectează la un consumator. Este motivul pentru care se întâlnesc numai două tipuri funcţionale de supape normal deschise: supapa de reducţie şi supapa de decuplare.
Supapa de reducţie RP (fig.4.121), cunoscută şi sub denumirea de regulator de presiune, are comanda internă. Rolul funcţional al acestei supape, precum şi un exemplu constructiv au fost prezentate în paragraful 4.4.3.

Supapa de decuplare Sdecu (fig.4.121) are comanda externă. Rolul acestei supape este acela de a decupla circuitul consumatorului 1 atunci când presiunea de comandă pc1 devine mai mare sau egală cu presiunea reglată.
Observaţie:
La supapele cu comandă internă, atât normal închise, cât şi normal deschise, poziţia ansamblului mobil (supapei propriu-zise) se modifică continuu în timpul funcţionării, în funcţie de variaţiile forţei de presiune şi ale debitului de aer controlat de supapă. Din acest motiv, aceste supape cu funcţionare analogică, se mai numesc şi supape de reglare. Ele sunt astfel concepute încât variaţiile presiunii din circuitul controlat să fie minime în raport cu valoarea reglată.

 

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – USCATOARELE DE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – REGLAREA DEBITULUI UNUI COMPRESOR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – FILTRUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – UNGATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GRUPUL DE PREGATIRE AL AERULUI – REGULATORUL

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – DISPOZITIVE DE ALIMENTARE PROGRESIVA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – STRUCTURI DE GRUPURI DE PREPARARE AER

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL PNEUMATIC CU SERTAR

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – ECHIPAMENTE – DISTRIBUITORUL CU SUPAPA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE LINIARE SPECIALE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE OSCILANTE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – MOTOARE PNEUMATICE ROTATIVE

 

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

× Contact rapid WhatsApp Available from 08:00 to 18:00