OPTIMIZAREA CONSUMULUI AERULUI COMPRIMAT

Aerul comprimat în sine nu este una din formele energiei, ci un agent de transmitere utilizat pe scara larga pentru transmiterea energiei. Toate interventiile legate de aerul comprimat în domeniul producerii, distribuirii si utilizarii au efect direct asupra consumului de energie.


Specialistii în energetica trebuie sa trateze totusi aerul comprimat ca energie. Tot timpul trebuie sa aiba în vedere faptul ca eliminarea unei surse de pierderi duce în mod direct la scaderea consumului de energie,dar trebuie sa fie foarte atenti la faptul ca sistemul lor de aer comprimat sa asigure,prin utilizarea cat mai redusa a energiei, aerul în cantitatea,presiunea si calitatea necesare.

Sistemele de alimentare cu aer comprimat sunt impartite in doua categorii principale: producere si utilizare.
· Partea de producere include compresoare, tratarea aerului si stocator.Producerea aerului comprimat gestionata corespunzator va duce la un aer curat,uscat, stabil, fiind livrat la presiunea corespunzatoare,stabilitate si cu costuri reduse. Subsistemele includ, de obicei partea de admisie a aerului, compresorul de aer (viteza fixa si / sau viteza variabila), racitorul, motor, controlere, echipamente de tratare si accesorii. Controlerele pot servi la reglarea cantitatii de aer comprimat, fi produse pentru a mentine o presiune constanta si de a gestiona sistemul de interactiunea dintre componentele sistemului. Filtrele si uscatoarele de aer elimina umezeala, uleiul si contaminantii din aerul comprimat.Stocatoarele de aer comprimat pot fi, de asemenea, utilizate pentru a îmbunatati stabilitatea si eficienta sistemului.Acumularea de apa este evacuata manual sau automat prin intermediul sistemelor de drenaj sau canalelor de scurgere. Optional sunt folosite contrelere de presiune pentru a mentine o presiune constanta la un dispozitiv
de utilizare finala.
· Partea de utilizare include conducte de distributie,stocator secundar de aer si aparatura de utilizare.Aceasta parte gestionata corespunzator minimizeaza diferentele de presiune, reduce pierderea de aer si scurgerile de drenaj si utilizeaza aerul comprimat pentru aplicatii adecvate.Pentru transport si distributie aer comprimat sunt folosite sisteme de conducte pentru a fi asigurata in conditii eficiente utilizarea aerului comprimat.Stocatoarele de aer comprimat aflate pe aceasta parte pot fi, de asemenea, utilizate pentru a îmbunatati presiunea si stabilitatea sistemului.
UntitledEvaluarea sistemului de aer comprimat este primul pas în îmbunatatirea performantei de eficienta energetica. Evaluarea initiala presupune un control la punctele de consum prin examinarea echipamentelor si a modului in care acestea interactioneaza. Imbunatatirea sistemului de aer comprimat trebuie sa se concentreze pe deficientele identificate initial si corelarea acestora împreuna cu monitorizarea continua a pierderilor de aer, de presiune, debite, temperaturi, calitatea aerului, consumul de energie. Odata ce parametrii important ai sistemului au fost masurati si s-a inteles principiul de functionalitate a sistemului de aer comprimat se intocmeste un plan de eficientizare a sistemului respectiv, care cuprinde urmatoarele etape:
· Colectarea datelor de pe echipamentele actuale (caracteristici, trasee, debite, lungimi..etc) si intocmirea unui plan al sistemului.
· Stabilirea unei linii de baza prin masurarea performantei nivelului actual de aer comprimat.
· Stabilirea nivelurilor de performanta necesare pentru presiunea din sistem,calitatea aerului si consumul de energie
· Analizand datele de performanta,modul de operare a sistemului,se colecteaza si se calculeaza costurile de exploatare pentru a indentifica zonele care necesita inbunatatiri.
· Evaluarea configuratiei de sistem alternativ si a altor masuri de inbunatatire pentru a determina cele mai bune masuri tehnico-economice.
· Determinarea celor mai bune masuri tehnico-economice pentru a optimiza subcomponentele sistemului.
· Elaborarea unui plan pentru punerea in aplicare a eficientizarii sistemului de aer comprimat.
· Examinarea practicilor de intretinere si exploatare.

Aspecte energetice:

Ca masuri de eficienta energetica a sistemelor de aer comprimat dovedite in timp sementioneaza:
· Identificarea si repararea pierderilor de aer comprimat-acestea se intalnesc mai ales la cuplaje, armaturi, conducte, desconectori, sisteme de drenare a apei,
· Minimizarea caderilor de presiune
Problemele presiunii si cantitatii din acest punct de vedere nu se pot discuta separat. Necesarul de suprapresiune nominala a consumatorilor este de 6,0 bari ceea ce însa, în conditiile unui transfer dat, poate fi asigurata numai cu cantitatea corespunzatoare de aer comprimat. Daca cantitatea de aer comprimat produs scade, în conditiile transferului neschimbat, scade si presiunea. Schimbarea presiunii aerului comprimat în retea pe langa faptul ca influenteaza la
consumatori randamentul si consumul de aer are efecte asupra consumului de energie al consumatorilor si prin acesta la necesarul de energie al întregului sistem de aer comprimat si la productivitatea fabricarii.
Legatura dintre presiune si putere este aratata în figura nr.1, pe care se vede clar ca pentru o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6,0 bari. Daca scade presiunea din retea scade puternic si puterea pentru ca sub influenta scaderii presiunii cu 1,0 bar scaderea puterii este de 20%.
Randament %

Untitled

Presiune aer, bar
Figura nr.1. Diagrama uneltelor cu aer

Situatia este nefavorabila si atunci cand consumatorii primesc o presiune mai mare de 6,0 bari. Acesta implica o crestere a randamentului degresiv conform schitei nr.1, dar duce totodata si la cresterea cantitatii necesare de aer comprimat pentru ca o crestere a presiunii cu 0,5 bari duce la cresterea consumului de aer cu 10%. Asa poate sa apara situatia ca, daca într-un sistem realizat prost la punctele îndepartate, de mare presiune, se încearca ca, prin utilizarea rezervelor compresorului, sa se asigure presiunea necesara, în zonele aflate în apropierea compresorului, consumul crescut provocat artificial datorita cresterii presiunii are un efect tocmai în sens invers si, datorita unor cauze aparent de neinteles, schimbarea scontata nu se produce. Suprasarcina produsa fata de presiunea de masurare este nefavorabila si pentru ca duc la o crestere puternica a uzurii si la un consum din uzura care cauzeaza cresterea consumului de aer si a cheltuielilor de întretinere. In afara de aceasta presiunea prea mare constituie si un pericol de accidentare. La acest punct se leaga intre ele presiunea, cantitatea si productivitatea unei uzine. In toate locurile in care consumatorii primesc o presiune mai mica de 6,0 bari, elementele pneumatice si uneltele de aer lucreaza cu o putere mai scazuta cu 20% sau chiar cu mult mai mare.
· Optimizarea consumatorilor de aer comprimat:
– Montarea unor diuze de conexiune performante
– Montarea unor regulatoare de debit pentru aplicatii cu presiune de valoare mica
– Inchiderea consumatorilor de aer conectati la retea prin folosirea solenoizilor
sau supape de inchidere manuala
– Evitarea functionarii instrumentelor de aer fara sarcina
– Inlocuirea instrumentelor uzate
– Lubrifierea uneltelor consumatoare de aer comprimat si pastrarea cat mai uscata
a aerului comprimat
· Recuperarea caldurii reziduale
Aproximativ 80% din energia electrica consumata de catre un compresor este
transformata in caldura.
O proiectare corecta a recuperatoarelor de caldura poate recupera pana 90% din acesta energie fiind utila la incalzirea spatiilor sau a apei.

Concluzii:

Gestionarea adecvata a unui sistem de aer comprimat nu numai ca reduce semnificativ consumul de energie electrica ,dar favorizeaza cresterea productivitatii prin reducerea timpilor morti datorati intretinerii.

Articole relationate:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

× Contact rapid WhatsApp Available from 08:00 to 18:00