SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – COMPONENTELE SUBSISTEMULUI DE COMANDA – CAPETE DE VIDARE
Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram
“Echipamente si sisteme clasice si mecatronice”
Evacuarea aerului dintr-o incintă în scopul obţinerii unei depresiuni se poate realiza folosind fie o pompă de vid, fie un ejector cu aer comprimat. În cele ce urmează va fi analizată cea de-a doua posibilitate, datorită avantajelor pe care le prezintă, şi anume: simplitate constructivă, dimensiuni mici de gabarit, lipsa unei surse de energie electrică, ejectorul folosind energie pneumatică doar în perioadele de utilizare. Trebuie menţionat şi faptul că ejectoarele necesită o întreţinere minimă, deoarece uzura lor mecanică este practic inexistentă, iar protecţia împotriva impurităţilor din atmosferă este asigurată printr-o filtrare corespunzătoare atât a aerului comprimat, cât şi a celui aspirat. Ca dezavantaj trebuie subliniat faptul că în cazul în care camera ce trebuie vidată este de volum mare timpul necesar pentru realizarea depresiunii dorite este mare, deoarece debitul aspirat de ejector este relativ mic.
Principiul de funcţionare al ejectoarelor folosite pentru producerea vidului (fig.4.164 a) este simplu – aerul comprimat furnizat de sursa de presiune la orificiul P este accelerat în tubul emitor E, în fapt un ajutaj Laval (un tub cu o secţiune de curgere cu un profil bine studiat). Jetul de aer obţinut la ieşirea ajutajului emitor E este captat şi evacuat în atmosferă prin tubul receptor (difuzor) R, un tub cu diametrul minim de aproximativ două ori mai mare decât cel al tubului emitor. Aerul din incinta I este antrenat de jet prin tubul receptor către atmosferă datorită turbulenţei produse de acesta, a frecării dintre straturile de aer şi micşorării presiunii statice în interiorul jetului. Caracteristica din figura 4.164 b arată legătura dintre depresiunea pi creată în incinta I şi debitul aspirat Q din această incintă. Se observă că în situaţia în care orificiul I este obturat sau conectat la o incintă închisă debitul aspirat tinde către zero, iar depresiunea p1 atinge valoarea maximă pimax; dacă orificiul I este deschis debitul aspirat Q are valoarea maximă Qmax, iar depresiunea scade, tinzând către zero.
Fig.4.164
Spre exemplificare, în figura 4.165 sunt prezentate două ejectoare cu ventuză, fabricate de firma Festo. Aceste dispozitive sunt cunoscute şi sub denumirea de capete de vidat şi sunt folosite pentru manipularea unor piese. Eliberarea obiectului manipulat se face prin întreruperea alimentării sistemului ejector. În figura 4.165 a este prezentat un ejector cu ventuză ataşată, iar în figura 4.165 b o variantă a acestuia, prevăzută cu rezervor. La ultima soluţie, forma şi modul de dispunere a garniturii 3 permite trecerea aerului sub presiune pe lângă buza sa spre rezervorul 2, prin traseul alcătuit din orificiile a, b şi c. In consecinţă, presiunea aerului din rezervor va fi egală cu presiunea P instalată la intrarea în dispozitiv. Atunci când se doreşte desprinderea obiectului manipulat se întrerupe alimentarea cu aer sub presiune a dispozitivului. Din acest motiv presiunea P începe să scadă. în această situaţie, sub efectul forţelor de presiune care acţionează asupra garniturii 3, aceasta se îndepărtează de scaunul său şi se pune în legătură rezervorul 2 cu volumul interior al ventuzei, facilitându-se astfel desprinderea obiectului manipulat.
În figura 4.165 c este prezentată schema cu simboluri a dispozitivului, iar în figurile 4.165 d şi e caracteristicile sale funcţionale.
Fig.4.165
Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram
Articole relationate:
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE
SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT
