UNGEREA AERULUI COMPRIMAT

Spre deosebire de acţionările hidraulice, unde lubrifierea componentelor
sistemului este realizată chiar de agentul de lucru (uleiul hidraulic), în cazul
acţionărilor pneumatice, în multe cazuri trebuiesc luate măsuri de ungere a
componentelor pneumatice.

De ce este necesara ungerea?

Pentru reducerea fortelor de frecare ce apar in cazul pieselor aflate in
miscare; efectele benefice ale ungerii sint urmatoarele:
· Creste fiabilitatea componentelor pneumatice, adica numarul de caderi/reparatii scade pe timpul duratei de viata
· Se mareste durata de viata a aparatelor pneumatice datorita uzurii mai reduse a pieselor componente
· Se asigura o functionare mai stabila a masinilor actionate pneumatic
· Se mareste viteza de lucru a aparatelor pneumatice, deci a instalatiilor pe care le echipeaza

In practica, in privinta ungerii intilnim trei situatii:

1. Ungere interna: ungerea aparatelor pneumatice este asigurata de catre producator, in procesul de fabricatie, cu vaseline/unsori speciale, avind calitati deosebite de ungere si rezistenta la atacul chimic al diferitelor substante cu care pot intra in contact.
2. Ungere externa: ungerea se realizeaza cu ajutorul micropicaturilor de ulei transportate si depuse pe piesele in miscare de catre aerul comprimat. Datorita dificultatilor efectuarii si mentinerii reglajelor dispozitivelor de ungere externa, tendinta este de a se reduce continuu aplicatiile in care se utilizeaza acest tip de ungere. In prezent, situatiile in care se recurge la ungerea externa sint cele descrise mai jos:
– pentru cilindrii pneumatici avind un diametru mai mare de 125 mm;
– pentru cilindrii pneumatici avind viteza de lucru foarte mica;
– pentru cilindrii pneumatici care lucreaza la viteze mai mari de 1m/s si
sint alimentati cu aer uscat la un punct de roua situat sub –20 oC;
– in aplicatiile care realizeaza pozitionari de precizie;
– pentru cilindrii pneumatici ai caror pistoane sint solicitate la forte
laterale (radiale) mari;
– pentru aparatele pneumatice care au o frecventa de lucru mare;
3. Ungerea este interzisa: exista si componente pneumatice a caror ungere nu este permisa, acest lucru putind duce la defectarea lor. In general, aceste aparate nici nu prea au piese in miscare; ca exemple, putem da: aparate de masura si control (AMC), module logice, senzori.

Mai departe, vom discuta despre ungerea externa; principiul realizarii acestui tip de ungere este injectarea de micropicaturi de ulei in aerul comprimat ce alimenteaza aparatele pneumatice si depunerea lubrifiantului, sub aceasta forma, pe piesele aflate in miscare. Dispozitivul care materializeaza acest principiu se numeste ungator sau lubrificator si functionarea sa se bazeaza pe un principiu din fizica, numit Principiul Venturi, care este descris mai jos:

Fie tubul din figura 1, avind o portiune ingustata; la acest tub este conectata o teava in forma de “U” în care se află lichid, conform figurii; daca prin tub nu curge
aer, nivelul lichidului in cele doua ramuri ale conductei este acelasi, datorita
principiului vaselor comunicante.
Daca prin conducta se sufla aer avind o anumita presiune (si un anumit debit)
de la stinga la dreapta, se constată următoarele: lichidul coboara din ramura din stinga si urca in ramura dreapta a tevii, creind o diferenta de nivel oarecare “h”; daca marim si mai mult presiunea aerului ce curge prin tub, vom constata ca diferenta de nivel creste si mai mult, iar lichidul incepe sa se reverse din ramura dreapta in sectiunea ingusta a tubului.
Acolo, lichidul este lovit cu putere de curentul de aer, pulverizat (atomizat) si
transportat mai departe.
Care este explicatia? viteza aerului în secţiunea îngustă creşte, iar presiunea masurata la iesirea din ramura dreapta a tevii scade. Pe de alta parte, deoarece la
intrarea in zona ingusta a tubului aerul “se inghesuie” asteptind sa intre, presiunea
masurata la iesirea din ramura stinga a tevii creste.
Ca urmare, la capetele tevii apare o diferenţă de presiune ce determină
împingerea si tragerea lichidului în curentul de aer, asa cum am explicat deja.
Deoarece materializeaza efectul Venturi. tubul din figura 1 se numeste tub Venturi.

Constructia si functionarea ungatoarelor

Ungatoarele se realizeaza intr-o gama larga de tipo-dimensiuni, dar principiul
de functionare este acelasi, diferentele constructive si dimensionale fiind determinate de amprenta producatorului, de debitul de aer care traverseaza ungatorul, de conditiile de mediu in care functioneaza, etc.
În fig. 2 este prezentată structura unui ungător:

1 -carcasa ungatorului;
2 -orificiu de intrare a aerului;
3 -supapă de sens;
4 -camera de picurare;
5 -sectiune ingustata;

6 -orificiu de iesire;
7 -supapa de sens;
8 -tub aductiune;
9 -pahar;
10-orificiu de aductiune a uleiului in camera de picurare (este conectat la tubul de
aductiune, ocolind orificiul de iesire);
Modul de funcţionare: aerul comprimat intră prin orificiul de alimentare 2,
traversează secţiunea îngustată 5 şi iese prin orificiul 6.
Supapa de sens 3 este deschisă, iar aerul comprimat apasă asupra uleiului aflat
în paharul 9. Se observă că secţiunea îngustată este legată de secţiunea de intrare în ungător pe traseul: camera de picurare 4, canalul de aductiune 10, supapa 7, tubul de aductiune 8.
Diferenţa de presiune dintre cele două puncte determină urcarea uleiului în
camera de picurare, de unde picătură cu picătură acesta se scurge prin canalul 10 şi intră în curentul de aer. La impactul cu jetul de aer, picăturile de ulei sunt
pulverizate şi sunt preluate de curent sub formă de ceaţă fină. Supapele de sens 3 şi 7 au rolul de a menţine ungatorul amorsat atunci când se opreşte alimentarea
circuitului respectiv. Ungătoarele sunt prevăzute cu dispozitive de reglare a debitului de ulei injectat în sistem (numar de picaturi in unitatea de timp, deci functie de debitul de aer vehiculat).

In figura 3 este prezentat un astfel
de dispozitiv, compus din:

1-carcasa (de obicei, transparenta);
2-drosel de reglare a debitului de ulei;
3-camera de picurare;
4-carcasa ungator;
5-canal circular;
6-orificiu de evacuare a picaturilor;
7-orificiu de alimentare a camerei de
picurare;
In figura 4 este prezentat un alt dispozitiv
de reglare, cu o structura mai complexa:

1-orificiu de alimentare a camerei de
picurare
2-carcasa ungator
3-supapa
4-drosel de reglare
5-carcasa camera de picurare

6-tub de picurare
7-ciuperca de regularizare a debitului de ulei
8-orificiu de evacuare a picaturilor
Modul de reglare este asemanator, insa aici apar citeva elemente noi:
– Supapa de mentinere a camerei de picurare amorsata este dispusa chiar la
intrarea in camera de picurare (spre deosebire, vezi figura 1).
– Ciuperca 7, cu rol de mentinere a debitului de ungere constant atunci cind
debitul de aer este constant si de variere a debitului de ulei atunci cind debitul de
aer variaza; in timpul functionarii, in orificiul 8 apare o depresiune care aspira
uleiul picurat pe ciuperca; daca, de exemplu, debitul de aer se mareste, creste
depresiunea in orificiu si va fi aspirata o cantitate de ulei mai mare. Dupa cum se
vede, ciuperca are rol de “acumulare” si reglare rapida a debitului de ulei functie
de debitul de aer vehiculat de ungator.
Reglarea ungatoarelor
O problema cu care se confrunta uneori utilizatorii de pneumatica este absenta
indicatiilor privind debitul lubrifiantului; de obicei, ungatoarele sint lasate sa
functioneze contindu-se pe reglajul facut de furnizor.
In principiu, fara confirmarea efectuarii acestui reglaj, este o greseala sa ne
bazam pe acest lucru. In absenta indicatiilor din cartea tehnica a masinii, se
recomanda un debit de ulei de una pina la 5 picaturi la un consum de aer de 1000 litri. Odata stabilit, acest reglaj va fi verificat periodic si ori-de-cite-ori se va schimba tipul uleiului utilizat, sau in cazul unor variatii notabile ale temperaturii mediului ambiant. Este cu desavirsire interzisa utilizarea altor uleiuri decit a celor recomandate de furnizorul instalatiei (echipamentului pneumatic), existind riscul deprecierii unor elemente componente ale echipamentului pneumatic datorita
incompatibilitatii dintre uleiul utilizat si respectivele elemente; deasemenea, datorita viscozitatii diferite a altui ulei decit cel recomandat este compromis reglajul ungatorului, acest lucru putind deveni o sursa generatoare de defecte.

Articole relationate:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI;

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREACILINDRILOR PNEUMATICI;

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DISTRIBUITOARELE PNEUMATICE;

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – ELEMENTE AUXILIARE

Link-uri utile:

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 5/2 5/3 seria 4V200

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape