|

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – FILTRAREA IN STATIILE DE COMPRESOARE

Sursa: Actionari Hidraulice si Pneumatice – Editura Universitara Bucuresti – Autor: Mihai Avram

Filtrele folosite într-o staţie de producere a aerului comprimat (fig.4.6) sunt amplasate atât pe circuitul de aspiraţie al compresoarelor, cât şi după compresoare, înainte de intrarea în reţeaua de distribuţie.

Filtrele montate pe circuitul de aspiraţie al compresoarelor au rolul de a reţine particulele conţinute în aerul aspirat din mediul înconjurător şi sunt în general de tip mecanic, cu o slabă rezistenţă la trecerea aerului. Se pot folosi filtre “uscate” sau filtre cu baie de ulei.

În primul caz reţinerea particulelor străine din masa de aer se realizează prin centrifugarea aerului într-o anticameră a filtrului şi apoi cu ajutorul unui element filtrant confecţionat din fetru, fibră sau carton. Pentru a reduce rezistenţa la curgere a aerului care traversează filtrul, acesta trebuie să aibă a suprafaţă de filtrare cât mai mare.

UntitledFig.4.17

Este motivul pentru care se optează pentru construcţii plisate (fig.4.17 a) sau obţinute prin stivuirea unor rondele (fig.4.17 b). Filtrele cu baie de ulei prezintă în partea de jos a construcţiei o zonă cu ulei, a cărei suprafaţă vine în contact cu aerul, care în acest fel se umezeşte. Aerul umed trece apoi printr-un element filtrant (umed datorită uleiului existent în masa de aer), care realizează o filtrare foarte eficientă, în aval de compresoare impurităţile sunt reprezentate de particulele solide nereţinute de filtrele de pe circuitele de aspiraţie ale compresoarelor, de particulele generate la nivelul compresoarelor, sau care se desprind din pereţii conductelor de legătură, de vapori de ulei proveniţi de la compresoare şi de apa condensată. Aşa cum s-a arătat în paragraful anterior, aerul furnizat de compresoare conţine apă sub formă de vapori. Este motivul pentru care filtrele sunt în general amplasate după rezervor şi răcitor, în punctele în care aerul se găseşte la temperaturi mai joase şi apa este parţial condensată. Aceste filtre operează în general după unul din următoarele principii:
• separarea prin centrifugare; în figura 4.18 este prezentat schematizat un separator centrifugal; în acest caz aerul pătrunde în echipament printr-un canal tangenţial, după care est obligat să parcurgă o traiectorie elicoidală; evacuarea se realizează printr-o conductă centrală; datorită traiectoriei imprimate fluidului, particulele solide şi lichide sunt împinse de forţa centrifugă către peretele filtrului, de unde alunecă spre baza acestuia.
• fixarea pe fibre; în figura 4.19 este prezentat un filtru cu fibre confecţionate din fetru, metal sau vată de sticlă, la care particulele solide din aer sunt eliminate în urma ciocnirii lor cu fibrele; dimensiunile fibrelor au obişnuit valori de 5 … 8 μm; schema de principiu este aceeaşi cu cea a unui filtru cu cartuş poros (paragraful 4.4.2) în care aerul soseşte în exteriorul cartuşului, străbate apoi elementul filtrant, după care iese din echipament; astfel de filtre se saturează în timp, motiv pentru care se impune înlocuirea lor periodică;
• fenomenul de coalescenţă; un filtru de acest tip (fig.4.20) conţine un cartuş confecţionat din metal sinterizat, ceramică sau microfibre; aerul parcurge filtrul în sens invers faţă de cazul precedent, adică din interiorul cartuşului către exteriorul acestuia; particulele lichide sunt constrânse să parcurgă drumuri lungi şi întortocheate şi sunt reţinute pe parcurs; când aceste micropicături intră în contact de-a lungul traseelor din cartuş, ele se reunesc formând picături mari, care sunt împinse de aer către exteriorul cartuşului; odată aceste picături ajunse pe suprafaţa exterioară a cartuşului se scurg de-a lungul acestei suprafeţe, acumulându-se la baza filtrului; un asemenea filtru trebuie cuplat cu un filtru cu cartuş obişnuit, deoarece el nu reţine impurităţile solide din masa de aer, ci numai apa; de altfel, rolul lui este de a provoca formarea picăturilor mai mari de apă, care se pot elimina cu mai multă uşurinţă.

Untitled                Fig.4.18                                     Fig. 4.19                                              Fig. 4.20

 

Autor: Prof. Dr. Ing. Mihai Avram

Articole relationate:

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – INTRODUCERE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – GENERATOARE DE ENERGIE PNEUMATICA

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – TIPURI DE COMPRESOARE

SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICE – RETELE DE DISTRIBUTIE A AERULUI COMPRIMAT

Alte articole:

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – INTRODUCERE

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 2/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 3/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 4/2 SI 4/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/2

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – TIPURI, DISTRIBUITORUL SCHEMA 5/3

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – COMENZILE DISTRIBUITOARELOR

TOTUL DESPRE DISTRIBUITOARE – ELECTRODISTRIBUITOARELE

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – DIMENSIONAREA CILINDRILOR PNEUMATICI

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE – CILINDRII PNEUMATICI

Introducere in pneumatica – partea 1

Introducere in pneumatica -partea 2

Link-uri utile:

Cilindru patrat standard SI ISO15552 (original ISO6431) 

Cilindrii pneumatici rotunzi ISO6432 seria MI 

Cilindri pneumatici compacti ACQ

Amortizoare de soc seria ACA reglabile

Cilindri patrati ISO6431-ISO15552 seria SE

Distribuitoare actionate pneumatic 5/2 5/3 Seria 4A200

Distribuitoare pneumatice comanda electrica 3/2 seria 3V200

Vane trecere 2/2

Pedala pneumatica 5/2

Fitinguri pneumatice

Vane, actuatori, robineti

Filtre Y

Supape

Articole Similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *